Cimburga de Mazovia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Cimburga de Mazovia
Ducesӑ de Austria
Cymbarka mazowiecka.jpg
Arhiducesa Cimburga (portret de Antoni Boys din 1579-1587, Muzeul de Istorie a Artei, Viena)
Date personale
Născută1394 sau 1397
Varșovia, Ducatul Mazovia
Decedată28 septembrie 1429
Türnitz, Arhiducatul Austriei
ÎnmormântatăMӑnӑstirea Lilienfeld
PărințiSiemovit al IV-lea de Mazovia
Alexandra a Lituaniei
Frați și surori Maria of Masovia[*][[Maria of Masovia (politician)|​]]
Euphemia of Masovia[*][[Euphemia of Masovia (Polish noblewoman (1395-1447))|​]]
Trojden II of Płock[*][[Trojden II of Płock (Polish noble)|​]]
Casimir II of Masovia[*][[Casimir II of Masovia (Polish noble)|​]]
Siemowit V of Masovia[*][[Siemowit V of Masovia (Prince of Masovia)|​]]
Władysław I of Masovia[*][[Władysław I of Masovia (Polish noble)|​]]
Jadwiga of Masovia[*][[Jadwiga of Masovia |​]]
Catherine of Masovia[*][[Catherine of Masovia |​]]
Amelia of Masovia[*][[Amelia of Masovia |​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuErnest I (din ) Modificați la Wikidata
CopiiFrederic al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Albert al VI-lea[*]
Margareta de Austria[*]
Caterina de Austria[*]
Alexander von Habsburg[*][[Alexander von Habsburg (Peerage person ID=39207)|​]][2]
Rudolf de Habsburg[*][2]
Ernest al II-lea de Habsburg[*][2]
Leopold de Habsburg[*][2]
Anna de Habsburg[*][2] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Austria.svg Austria
Kingdom of Poland-flag.svg Regatul Poloniei Modificați la Wikidata
Ocupație consort[*][[consort (spouse of a ruler)|​]] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
ducesă[*][1]
Familie nobiliarăDinastia Piast
Ducesӑ de Austria
Domniefebruarie 1412 - 10 iunie 1424
PredecesorMargareta de Pomerania
SuccesorEleonora a Portugaliei Matilda a Palatinatului

Cimburga de Mazovia, supranumită cea cu Buza Groasă,[3] (în germană Cymburgis von Masowien, Cimburga sau Zimburg, în poloneză Cymbarka mazowiecka; n. 1394 sau 1397, Varșovia, Ducatul Mazovia – d. 28 septembrie 1429, Türnitz⁠(d), Arhiducatul Austriei) a fost o prințesă poloneză din dinastia Piast și ducesă de Austria prin căsătoria cu Ernest I, duce al Austriei. Cimburga fost mama împăratului romano-german Frederic al III-lea și astfel una dintre străbunicile dinastiei de Habsburg.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Cimburga era fiica lui Siemovit al IV-lea, duce de Mazovia și a soției lui, Alexandra de Lituania. Mama ei a fost sora regelui polonez Vladislav al II-lea Jagello și nepoata pe linie maternă a ducelui Alexandru de Tver al Marelui Ducat Vladimir-Suzdal. Fratele ei Alexandru de Mazovia⁠(d) a fost Episcop principe de Trento între 1424 și 1444 și Patriarh al Aquileiei între 1439 și 1444.

În literatura de specialitate nu există aproape nicio informație despre Cimburga care să fie dovedită științific.

Există versiuni diferite, contradictorii, provenind din cronicile secolului al XV-lea, despre motivele politice ale căsătoriei prințesei Cimburga cu Ernest I. În timp ce în cercetările mai vechi regelui Sigismund i s-a atribuit un rol esențial în încheierea acestei căsătorii, cercetarea mai recentă presupune că de fapt inițial căsătoria a făcut parte dintr-o alianță împotriva lui.[4] În contrast cu caracterul coleric al soțului ei, Cimburga avea un temperament calm pe care l-a moștenit primul ei fiu și viitorul împărat romano-german Frederic, care s-a născut la trei ani după căsătorie.[5] Cimburga a adus la Wiener Neustadt, noua ei reședință, câțiva membri ai propriei suite care s-au stabilit acolo. În timpul căsătoriei Cimburga s-a aflat foarte des în acest oraș, prezența ei acolo fiind dovedită chiar și după moartea soțului ei.[6] Ea a păstrat în continuare legătura cu familia ei.[7]

După ce soțul ei a primit titlul de Arhiduce pe 18 martie 1414, Cimburga a purtat oficial titlul de Arhiducesă.[6] După moartea lui Ernest, fratele său ducele Frederic al IV-lea a primit tutela copiilor lor (așa cum fusese stabilit anterior) care a preluat astfel stăpânirea teritoriilor din Austria Interioară. Copiii au rămas inițial cu Cimburga.[7] Ea a murit în 1429 la Türnitz în timpul unui pelerinaj spre Mănăstirea Mariazell și a fost înmormântată în Mănăstirea Lilienfeld.[8]

Între statuile de bronz în mărime naturală pe care nepotul ei, împăratul Maximilian I le-a comandat pentru mormântul său din biserica „Hofkirche” din Innsbruck se află și statuia ei.

Căsătoria și descendenții[modificare | modificare sursă]

În februarie 1412[5] Cimburga s-a căsătorit cu ducele Ernest I al Austriei. Descendenții lor au fost:

  • Frederic al III-lea (1415–1493), împărat al Sfântului Imperiu Roman, căsătorit cu Eleonora a Portugaliei (1434–1467), fiica regelui Eduard al Portugaliei și a soției sale, Eleonora de Aragon;
  • Margareta (1416–1486) căsătorită cu Frederic al II-lea (1412–1464), duce și principe elector al Saxoniei;
  • Albert al VI-lea (1418–1463), arhiduce al Austriei căsătorit cu Matilda a Palatinatului (1418–1482), fiica principelui elector Ludovic al III-lea și a soției lui, Matilda de Savoia;
  • Alexandra (d. 1421);
  • Rudolf (d. înainte de 1424);
  • Leopold (d. înainte de 1424);
  • Caterina (1420–1493) căsătorită cu Carol I, Margraf de Baden (1427–1475);
  • Anna (d. 11 noiembrie 1429);[9]
  • Ernst (al II-lea) (d. 10 august 1432).[9]

Legendele[modificare | modificare sursă]

Franz Dobiaschofsky: Ducele Ernst cel de Fier o salvează pe Cimburga de Mazovia (1850)

Se presupune că faimoasa buză groasă habsburgică de la Cimburga a fost moștenită în familia de Habsburg de-a lungul generațiilor până în secolul al XVIII-lea, caracteristică ce există și astăzi, deși nu este atât de pregnantă ca în trecut.[5][10] Se spune că Cimburga era atât de puternică încât putea trage cu o mână o căruță încărcată și în același timp, cu cealaltă mână putea îndoi o potcoavă; sau că putea scoate cuie de fier din perete doar cu mâna.[11]

În scrierea Oglinda de onoare a Casei de Austria (1555/1559) Johann Jakob Fugger (1516–1575) a lăsat o legendă despre călătoria de mireasă a prințesei Cimburga, în timpul căreia ea l-a întâlnit pentru prima dată la vânătoare pe viitorul ei soț, Ernest, care i-a salvat viața. În Muzeul Belvedere din Viena există o pictură a lui Franz Dobiaschofsky din 1850, care are ca subiect această legendă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dictionary of Women Worldwide[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c d e The Peerage 
  3. ^ Hugo Hantsch: Die Geschichte Österreichs., vol. I, Editura Stiria, Graz/Viena/Köln 1959, pg. 145.
  4. ^ Monika Schellmann: Zur Geschichte von Herzog Ernst des Eisernen (1386/1402-1424), Disertație, netipărită, Universitatea din Viena, 1966, pp. 105–108.
  5. ^ a b c Friedrich Weissensteiner: Grosse Herrscher des Hauses Habsburg. 700 Jahre europäische Geschichte., Editura Piper, München 1995, ISBN 3-492-03728-3, p. 60.
  6. ^ a b Monika Schellmann: Zur Geschichte von Herzog Ernst des Eisernen (1386/1402-1424), Disertație, netipărită, Universitatea din Viena, 1966, mai ales pp. 243-244.
  7. ^ a b Konstantin Moritz A. Langmaier: Erzherzog Albrecht VI. von Österreich (1418–1463), 2013, ISBN 978-3-412-50139-6, pg. 24.
  8. ^ Monika Schellmann: Zur Geschichte von Herzog Ernst des Eisernen (1386/1402-1424), Disertație, netipărită, Universitatea din Viena, 1966, pg. 244.
  9. ^ a b Monika Schellmann: Zur Geschichte von Herzog Ernst des Eisernen (1386/1402-1424), pg. 246.
  10. ^ Monika Schellmann: Zur Geschichte von Herzog Ernst des Eisernen (1386/1402-1424), pg. 243. După Schellmann această origine a buzei groase a familiei de Habsburg, nu este dovedită.
  11. ^ Hugo Hantsch: Die Geschichte Österreichs., vol. I, Editura Stiria, Graz/Viena/Köln 1959, pg. 165

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Constantin von Wurzbach: Habsburg, Cimburgis von Masovien. În: Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich, partea a 6-a, Kaiserlich-königliche Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1860, pp. 158-159 (versiune online).
  • Franz von Krones: Ernst der Eiserne. În: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB), vol. 6, Editura Duncker & Humblot, Leipzig 1877, pp. 294–297 (doar menționată).
  • Monika Schellmann: Zur Geschichte von Herzog Ernst des Eisernen (1386/1402-1424), disertație (netipărită), Universitatea Viena, 1966, mai ales pp. 243-244.
  • Hugo Hantsch: Die Geschichte Österreichs, vol. I, Editura Stiria, Graz/Viena/Köln 1959, p. 145.
  • Friedrich Weissensteiner: Grosse Herrscher des Hauses Habsburg. 700 Jahre europäische Geschichte., Editura Piper, München 1995, ISBN 3-492-03728-3, p. 60.
  • Hugo Hantsch: Die Geschichte Österreichs, vol. I, Editura Stiria, Graz/Viena/Köln 1959, pg. 145.