Mazovia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mazovia
—  Regiune  —
Plock Castle.JPG
Stemă
Stemă
Map
Mazovia (Polonia)
Poziția geografică în Polonia
Coordonate: 52°14′51″N 21°00′50″E ({{PAGENAME}}) / 52.247398°N 21.013755°E

ȚarăPolonia Polonia
VoievodatPOL województwo mazowieckie flag.svg Mazovia

ReședințăPłock

Prezență online

Poziția regiunii Mazovia
Poziția regiunii Mazovia

Mazovia (poloneză Mazowsze) este o regiune istorică și etnografică în partea central-estică a Poloniei.

Este, de asemenea, un voievodat (o regiune administrativă), în Polonia. Frontierele Voievodatului Mazovia, care a fost create în 1998, nu reflectă forma istorică a provinciei. Łomża, care este un oraș din regiunea istorică Mazovia, se află acum în Voievodatul Podlasia, în timp ce atât Radom cât și Siedlce, chiar dacă o parte din Polonia Mică istorică, fac acum parte din Voievodatul Mazovia. Capitala istorică a Mazoviei este orașul Płock [1], care a fost reședința medievală a primului duce de Mazovia. Diverse capitale ale fostelor ducatele individuale din Mazovia includ, de asemenea, voievodatul Czersk și mai târziu Varșovia.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Parcul Național Kampinos

Mazovia este o regiune joasă. La nord este Câmpia Mazoviei, la est Câmpia Podlasiei și la sud Ilza.

Regiunea Mazovia se întinde pe Câmpia Mazoviei pe ambele părți ale râului Vistulei și la confluența acestuia cu râul Narew.

În partea de nord a frontiera Mazoviei în regiunea Mazuria regiune a fostei Prusia, în est este Podlachia, în sud Polonia Mică și Polonia Mare în partea de vest.

În nord-vest, ducatul Cuiavia s-a separat de Mazovia în 1233. Granițele administrative ale voievodatului Mazoviei contemporane nu urmează suprafața istorică și culturală a Mazoviei.

De exemplu, orașul Łomża aparține de Voievodatul Podlasia; Skierniewice aparține de Voievodatul Łódź, în timp ce Radom, care istoric a fost parte din Polonia Mică, este acum parte din Voievodatul Mazovia.

Principalele râuri sunt Vistula (Wisła), Bug, Narew, Pilica și Wkra.

Pădurile (în principal conifere) acoperă o cincime din provincie. Clima este caracterizată prin veri calde și ierni reci. Media anuală a precipitațiilor este de 500–600 mm. Două treimi din locuitorii provinciei locuiesc în orașe, Varșovia fiind centrul celui mai mare conurbație în Polonia. Alte orașe mari sunt Radom, Płock, Siedlce, Ostrołęka și Pruszków.

Dialectul mazovian[modificare | modificare sursă]

Limba mazoviană a existat ca dialect separat până în secolul al XX-lea.[2][3][4][5][6][7]

Turism[modificare | modificare sursă]

Parcul Național Kampinos este unul dintre cele mai mari parcuri naționale din Polonia și este popular printre turiști fac excursii de o zi de la Varșovia printre pădurile parcului, dunele de nisip, și mlaștini. Principalul centru cultural al provinciei, și, alături de Cracovia, în toată Polonia, este Varșovia, care găzduiește zeci de teatre, Filarmonica Națională, Opera Națională, Biblioteca Națională și Muzeul Național.

Varșovia are multe clădiri istorice magnifice și monumente, inclusiv cele din Orașul Vechi (fondată la începutul secolului al XIV-lea), și Orașul Nou (început în secolul al XV-lea), ambii au fost aproape complet distruși în timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial, dar au fost meticulos restaurate și au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO în 1980.

Monumente istorice includ conacul în Żelazowa Wola unde s-a născut compozitorul Frédéric Chopin care astăzi conține Muzeul Chopin. Płock, odată sediul principilor mazoviene, este de remarcat pentru catedrala sa renascentistă.[8]

Orașe importante[modificare | modificare sursă]

Varșovia orașul vechi
Castel de duce mazovian în Płock
Oraș Populație
(2014)
Voievodatul
(1700)
Voievodatul
(2014)
1. POL Warszawa COA.svg Varșovia 1 729 119 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
2. POL Płock COA.svg Płock 122 572 POL województwo płockie COA.svg Płock POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
3. POL Łomża COA.svg Łomża 62 716 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo podlaskie COA.svg Podlasia
4. POL Pruszków COA.svg Pruszków 59 796 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
5. POL Legionowo COA.svg Legionowo 54 246 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
6. POL Ostrołęka COA.svg Ostrołęka 52 792 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
7. POL Skierniewice COA.svg Skierniewice 48 693 POL województwo rawskie IRP COA.svg Rawa POL województwo łódzkie COA.svg Łódź
8. POL Piaseczno COA.svg Piaseczno 45 270 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
9. POL Otwock COA.svg Otwock 45 073 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
10. POL Ciechanów COA.svg Ciechanów 44 673 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
11. POL Żyrardów COA.svg Żyrardów 41 056 POL województwo rawskie IRP COA.svg Rawa POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
12. POL Mińsk Mazowiecki COA.svg Mińsk Mazowiecki 40 028 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
13. POL Wołomin COA 1.svg Wołomin 37 418 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
14. POL Sochaczew COA.svg Sochaczew 37 333 POL województwo rawskie IRP COA.svg Rawa POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia
15. POL Ząbki COA.svg Ząbki 32 376 POL województwo mazowieckie IRP COA.svg Mazovia POL województwo mazowieckie COA.svg Mazovia

Galerie[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mazowsze: Obraz Etnograficzny, Volume 1, by Wojciech Gerson and Oskar Kolberg, BiblioBazaar, 2009 - 372 pages
  2. ^ Full text of "Historya Uniwersytetu Jagiellońskiego: Srednie wieki i odrodzenie. Z wstepem o Uniwersytecie ..."
  3. ^ Polona, polona.pl 
  4. ^ Felicyan Antoni Kozłowski (). Dzieje Mazowsża za panowania książat. Warszawa. 
  5. ^ Kopernikijana czyli materyaly do pism i zycia Mikolaja Kopernika. . 
  6. ^ Maciejowski, Wacław Aleksander (), Piśmiennictwo polskie, od czasów najdawniejszych aż do roku 1830: z rękopisów i druków zebrawszy, w obrazie literatury polskiej historycznie skreślonym (în poloneză), Google Books 
  7. ^ Mitteilungen : Literarische Gesellschaft Masovia : Free Download & Streaming : Internet Archive
  8. ^ Mazowieckie