Veronica Antal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Veronica Antal
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Nisiporești, România Modificați la Wikidata
Decedată (22 de ani) Modificați la Wikidata
Hălăucești, România Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluiînjunghiere cu armă albă[*]  Modificați la Wikidata

Veronica Antal (n. , Nisiporești, România – d. , Hălăucești, România) a fost o româncă de religie romano-catolică, membră a Ordinului Franciscan Secular și a Militia Immaculatae[1][2]. Veronica Antal era cunoscută pentru credința ei puternică și dragostea ei pentru Fecioara Maria; ea a dorit dintotdeauna să intre în viața consacrată și să devină călugăriță , dar, neavând posibilitatea, deoarece regimul comunist deființase toate Ordinele religioase catolice, a făcut vot de castitate în privat și a trăit în lume, pe lângă casa părintească ca într-o mănăstire. După moartea ei, ea era cunoscută ca "Sfânta Veronica" și ca "Maria Goretti a României", din cauza felului în care a murit, asemănător cu al Mariei Goretti.[3][4]

Cauza de beatificare a fost deschisă în anul 2003 în localitatea Nisiporești, județul Neamț, în cadrul unei Sf. Liturghii solemne, prezidată de Mons. Petru Gherghel, episcop titular de Iași. Tot atunci a primit titlul de Slujitoare a Domnului; Papa Francisc a semnat decretul în ziua de 27 ianuarie 2018 că a murit in odium fidei, și a confirmat beatificarea (în această situație nemaifiind necesar un miracol).

Viața[modificare | modificare sursă]

Veronica Antal s-a născut pe 7 decembrie 1935 în localitatea Nisiporești, comuna Botești, Neamț (atunci județul Roman) ca primul dintre cei patru copii a lui Gheorghe și a Evei; ea a primit botezul pe 8 decembrie, în parohia unde slujea Părintele Felix Rafaelli, misionar italian aparținând Ordinului Fraților Minori Conventuali. Părinții ei au numit-o Veronica în onoarea mătușii paterne, care a murit la o vârstă fragedă. Părinții ei fiind mult timp la muncă pe câmp, bunica ei Zarafina a fost cea care a crescut-o în credință; deja în copilărie s-a manifestat devotamentul ei față de Sfânta Fecioară.

În seara zilei de 24 August 1958 în timp ce se se întorcea de la o parohie învecinată, după participarea la Sf. Liturghie unde Mons. Mihai Robu administrase Sacramentul Mirului mai multor tineri, un tânăr a început să o hărțuiască în drum spre casă. El i-a făcut propuneri indecente și apoi a atacat-o într-un efort zadarnic de a o viola. Dar Veronica Antal s-a opus cu cu hotărâre astfel că individul a înjunghiat-o mortal de 42 de ori. Părinții ei s-au alarmat de faptul că ea nu s-a întors acasă și au început să o caute. În dimineața următoare, niște locuitori din satul Nisiporești, în drum spre locul de muncă i-au descoperit cadavrul în mijlocul câmpului; au constatat că ținea strâns în mână rozariul de care nu se despărțea niciodată. Era cu fața în jos, plină de sânge, cu o cruce din coceni de porumb pe spate. Înmormântarea ei a avut loc pe 27 august. O prietenă prezentă cu Veronica Antal în acea duminică la Sf. Liturghie a spus că "Veronica părea palidă și abătută" și mai târziu a luat masa cu o prietenă, după care au plecat cu toții acasă. 

Beatificarea[modificare | modificare sursă]

 Procesul beatificării s-a deschis sub Papa Ioan Paul al II-lea la 10 iulie 2003, după ce Congregația pentru Cauzele Sfinților a emis oficial edictul "nihil obstat" (=nimic impotrivă) și a intitulat-o pe Veronica Antal  Slujitoare a Domnului; procesul diecezan a avut loc în dieceza de Iași, între 25 noiembrie 2003 și 12 noiembrie 2006. Documentele colectate în această perioadă (inclusiv cele 227 de mărturii scrise adunate de Pr. Anton Demeter în 1994) au fost sigilate în cutii și trimise la Roma unde C. C. S. a validat procesul pe 24 Mai 2008.

Papa Francisc i-a confirmat beatificarea pe data de 27 ianuarie 2018 după ce a constatat că Slujitoarea lui Dumnezeu Veronica Antal a murit martiră, fiind ucisă din ură față de credință; termenul oficial este "în defensum castitatis". 

Actualul postulator general este franciscanul conventual Părintele Damian-Gheorghe Pătrașcu.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „The Process of Canonization of the Servant of God Veronica Antal” (PDF). Order of Friars Minor Conventual Romania. Accesat în . 
  2. ^ „Servant of God Veronica Antal”. Santi e Beati. Accesat în . 
  3. ^ „Two 20th-century martyrs move toward beatification”. . Accesat în . 
  4. ^ Chuck Todaro (). „In Moldavia, Romania, an Ancient Faith Struggle With Modern Changes”. National Catholic Register. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]