Vasili Ermișanțev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vasili Ermișanțev
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Grigoriopol, gubernia Herson, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani) Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatNovoe Donskoe kladbișce[*][[Novoe Donskoe kladbișce (cemetery in Moscow, Russia)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiMoscova Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Tehnică din Riga[*]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăArt Nouveau, neoclasicism  Modificați la Wikidata

Vasili Ermișanțev (în rusă Василий Иванович Ерамишанцев; n. , Grigoriopol, gubernia Herson, Imperiul Rus – d. , Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un arhitect țarist rus și sovietic originar din Transnistria.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în târgul Grigoriopol din ținutul Tiraspol, gubernia Herson (actualmente în Transnistria, Republica Moldova). A studiat la Institutul Politehnic din Riga, pe care l-a absolvit cu o diplomă în 1904 ca inginer-arhitect.[1]

Împreună cu Vladimir Voeikov, a construit partea de nord a Muzeului Politehnic din Moscova în perioada 1903-1907 conform proiectului lui Georghi Makaev, a cărui parte centrală a fost finalizată în 1877 de Nikolai Șciocin iar alte părți de August Weber și Ivan Mașkov între 1883 și 1896, conform proiectului lui Ippolito Monighetti.[2][3] În anii 1913-1915, a construit fațada casei bancare „J. W. Junker & Co.” împreună Leonid Vesnin.

A fost membru al Societății de Arhitectură din Moscova. În 1935 a devenit membru al Uniunii Arhitecților din URSS.

A decedat la Moscova, fiind înmormântat în cimitirul Donskoi.

Lucrări majore[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Enciclopedia biografică: Ерамишанцев Василий Иванович (abgerufen am 15. November 2019).
  2. ^ Либсон В. Я., Домшлак М. И., Аренкова Ю. И. и др.: Кремль. Китай-город. Центральные площади. In: Памятники архитектуры Москвы. Искусство, Moscova 1983, 489 p.
  3. ^ Зодчие Москвы времени эклектики, модерна и неоклассицизма (1830-е–1917 годы): илл. биогр. словарь. КРАБиК, Moscova 1998, ISBN 5-900395-17-0, 164 p.
  4. ^ Нащокина М. B. Архитекторы московского модерна. Творческие портреты. — 3-е изд. — М.: Жираф, 2005. — С. 187—188. — 2500 экз. — ISBN 5-89832-043-1.

Legături externe[modificare | modificare sursă]