Valle del Vanoi
| Valle del Vanoi | |
  | |
| Poziția |  Provincia Autonomă Trento Italia |
|---|---|
| Coordonate | 46°11′50″N 11°38′48″E / 46.19722222°N 11.64666667°E |
| Suprafață | 3.247 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT3120143 |
Modifică date / text  | |
Valle del Vanoi este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 3.247 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Valle del Vanoi este situat la coordonatele 46°11′50″N 11°38′48″E / 46.197222°N 11.646667°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Valle del Vanoi a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 20 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2014[1].[2][3]
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 20 de habitate naturale: Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Fânețe montane, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști alpine și boreale, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea), Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- păsări (18): uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), minunița (Aegolius funereus), fâsă de pădure (Anthus trivialis), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buha (Bubo bubo), lăstun de casă (Delichon urbicum), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciuvică (Glaucidium passerinum), rândunică (Hirundo rustica), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Lyrurus tetrix tetrix, muscar sur (Muscicapa striata), viespar (Pernis apivorus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), mărăcinar (Saxicola rubetra), cocoș de munte (Tetrao urogallus)
- pești (2): zglăvoacă (Cottus gobio), Salmo marmoratus
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 22 de specii de plante, 2 specii de amfibieni, 17 specii de mamifere, 1 specie de nevertebrate, 1 specie de pești, 5 specii de reptile.[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b DM 28/03/2014 - G.U. 94 del 23-04-2014
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Valle del Vanoi”. Accesat în .
- ^ a b „Valle del Vanoi”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .