Troia (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Troia
Troy
Afișul filmului
Afișul filmului
RegizorWolfgang Petersen
AutorDavid Benioff[*]  Modificați la Wikidata
ScenaristDavid Benioff
Bazat peIliada de
Homer
ProducătorWolfgang Petersen
Diana Rathbun
Colin Wilson
DistribuitorWarner Bros. Pictures
StudioHelena Productions
Plan B Entertainment
Director de imagineRoger Pratt
MontajPeter Honess
MuzicaJames Horner
DistribuțieBrad Pitt
Eric Bana
Orlando Bloom
Premiera14 mai 2004 (2004-05-14)
Durata162 minute
196 minute (Director's cut)
ȚaraMalta
Regatul Unit
Statele Unite
Limba originalăEngleză
Buget175 milioane $
Încasări497,4 milioane $[1]
Prezență online
site web oficial
Internet Movie Database
Rotten Tomatoes
AlloCiné
Allmovie
Metacritic
MovieMeter
Elonet
ČSFD
TV.com
Cineplex
cine.gr
elCinema.com
PORT.hu

Troia (titlul original în engleză Troy) este un film epic american, de aventură și război, scris de David Benioff și regizat de Wolfgang Petersen. A fost lansat în anul 2004 și are la bază opera Iliada a lui Homer[2], cu toate că filmul arată întreaga istorie a Războiului Troian, nu numai divergența dintre Ahile și Agamemnon din anul a nouălea. Ahile își conduce Mirmidonii împreună cu restul armatei grecești în invadarea cetății Troia, apărată de armata troiană condusă de Hector. Sfârșitul filmului (distrugerea Troiei) nu este preluat din Iliada, ci mai degrabă din opera Eneida a lui Virgiliu, deoarece Iliada se termină odată cu moartea și înmormântarea lui Hector.

Peste 73% din încasările filmului au venit din afara Statelor Unite. În cele din urmă, Troia a ajuns la un box office internațional de peste 497 milioane de dolari, fiind temporar pe locul 60 în ierarhia filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile. A fost al optulea film cu cele mai mari încasări din anul 2004.

Intrigă[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Filmul începe cu armata regelui Agamemnon din Micene, pregătită de lupta împotriva trupelor lui Triopas din Tesalia. Bătălia este evitată datorită mărețului războinic Ahile, care îl învinge pe campionul Tesaliei într-o luptă corp-la-corp. Între timp, prințul Hector din Troia și fratele său mai mic, Paris, negociază un tratat de pace cu Menelau, rege al Spartei. Cu toate acestea, Paris are o relație secretă cu soția lui Menelau, regina Elena, și o aduce în secret la bordul vasului care îi duce pe cei doi înapoi acasă. Hector este furios la descoperirea ei. La aflarea veștii, Menelau se întâlnește cu Agamemnon, fratele său mai mare, și îi cere ajutorul în cucerirea Troiei. Agamemnon, care voia să cucerească Troia de mult timp, acceptă, de vreme ce acest lucru îi va garanta controlul în Marea Egee. La sfatul regelui Nestor, Agamemnon îl roagă pe Odiseu, rege al Itacăi, să-l convingă pe Ahile să li se alăture. Ahile, care nu îl suportă pe Agamemnon, refuză inițial, dar se răzgândește atunci când mama sa, Tetis, îi spune că, cu toate că va muri, va fi ținut minte pe vecie.

În cetatea Troia, regele Priam este uimit când o vede pe Elena împreună cu Hector și Paris, dar o primește ca și oaspete și decide să nu o trimită înapoi acasă, de vreme ce Paris o va urma și va fi omorât, alegând în schimb să se confrunte cu grecii în luptă dreaptă. Grecii ajung la puțin timp după și cuceresc plaja Troiei, în mare parte cu ajutorul lui Ahile și a Mirmidonilor săi, printre ei aflându-se și verișorul lui Ahile, Patrocle. Ahile distruge templul lui Apollo, dar le permite lui Hector și soldaților troieni supraviețuitori să se întoarcă în oraș. Ahile o ia pe Briseis, preoteasă și verișoară a lui Paris și Hector, ca și pradă de război, dar este furios când Agamemnon o ia cu forța de lângă el și o batjocorează în fața lui, și îi spune că nu-l va ajuta la cucerirea Troiei.

Armatele din Troia și Grecia se întâlnesc în afara zidurilor cetății. Datorită unui înțelegeri, Paris se oferă să se dueleze personal cu Menelau pentru mâna Elenei și pentru a cruța Troia. Agamemnon, hotărât să cucerească orașul indiferent de rezultat, acceptă. Menelau îl rănește pe Paris și aproape îl omoară, dar el însuși este omorât de Hector. În bătălia ulterioară, mare parte din armata lui Agamemnon este ucisă de arcașii Troiei, iar Hector îl omoară pe Aiax. La insistențele lui Odiseu, Agamemnon dă ordinul de retragere. Pentru a le ridica moralul soldaților greci, el le-o lasă pe Briseis pentru amuzament. Când este amenințată cu violul, ea este salvată de Ahile. Cei doi se îndrăgostesc, iar Ahile decide că războiul este o cauză pierdută. Hotărăște să părăsească Troia de dimineață.

În ciuda sfatului contrar a lui Hector, Priam îi cere să îi izgonească pe greci la noapte și să recapete controlul asupra plajei Troiei. Atacul îi unește pe greci și mirmidoni, care intră în luptă. Hector se duelează personal cu cineva despre care crede că ar fi Ahile și îi taie gâtul, doar pentru a descoperi ulterior că era de fapt Patrocle. Devastat, armatele încetează lupta pentru o zi. Ahile află de moartea verișorului său și jură răzbunare. Știind de venirea sa, Hector o conduce pe soția sa, Andromaca, spre un tunel secret de sub Troia și îi spune să-l aducă aici pe copilul lor și pe orice supraviețuitor al Troiei, în caz că el va pieri și orașul va fi distrus.

A doua zi, Ahile ajunge în fața Troiei și cere ca Hector să iasă afară. Cei doi se luptă și par egali până la un moment dat, după care Ahile îl învinge și îl omoară, târându-i corpul până pe plaja Troiei, răcindu-și relația cu Briseis. Deghizat, Priam se furișează în tabăra grecească și se întâlnește cu Ahile, pe care îl imploră să-l lase să-i ia corpul lui Hector înapoi în Troia pentru a-l înmormânta cum se cuvine. Având remușcări față de ce a făcut, Ahile îi permite lui Briseis să se întoarcă în Troia cu Priam, promițându-i regelui un armistițiu de douăsprezece zile pentru ca ritualul înmormântării să fie ținut cum se cuvine. El le spune soldaților săi să se întoarcă acasă fără el, deoarece trebuie să se lupte în această bătălie de unul singur.

Agamemnon se înfurie auzind ce a făcut Ahile și decide că va cuceri Troia cu orice preț. Îngrijorat că Agamemnon îi va duce spre pierzanie pe greci, Odiseu concepe un plan pentru a ajunge în oraș: îi pune pe greci să construiască un cal uriaș din lemnul bărcilor lor și să abandoneze plaja Troiei, ascunzând bărcile rămase într-o peșteră din apropiere, pentru a părea că au plecat. Priam consideră că darul de la greci este un dar de la Zei și ordonă să fie adus în cetate. Un cercetaș al Troiei găsește bărcile ascunse din peșteră, dar este omorât de greci înainte de a putea să-i alerteze pe troieni. În acea noapte, grecii ascunși în cal ies la iveală și deschid porțile orașului pentru armata grecească, începând asediul Troiei. În timp ce Andromaca și Elena îi conduc pe supraviețuitori prin tunel, Paris îi dă Sabia Troiei lui Enea, spunându-i să-i protejeze pe troieni și să le găsească o nouă casă. Glaucus este omorât de Odiseu. Agamemnon îl omoară pe Priam, după care o găsește pe Briseis și o batjocorează, dar ea îl omoară. Ahile își face drum prin oraș și o găsește pe Briseis, dar este lovit de Paris în călcâi, singurul loc vulnerabil al său. Paris îl mai lovește pe Ahile cu câteva săgeți până ce acesta se prăbușește. Înainte să moară, Ahile o imploră pe Briseis să părăsească orașul împreună cu Paris. Ei scapă din Troia înainte ca grecii să-i găsească corpul lui Ahile. La finalul filmului, cu Troia, într-un final, cucerită, se țin înmormântări pentru cei căzuți în luptă, iar Odiseu îl incinerează personal pe Ahile, în timp ce troienii supraviețuitori se îndreaptă spre Muntele Ida.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Producția[modificare | modificare sursă]

Orașul Troia a fost construit în Marea Mediterană, pe insula Malta, între aprilie și iunie 2003.[3] Alte scene importante au fost turnate la Mellieħa, un oraș mic din nordul Maltei, și pe insula Comino. Zidurile exterioare ale Troiei au fost construite și filmate la Cabo San Lucas, Mexic.[4] Producția filmului a fost întreruptă o perioadă, după ce uraganul Marty a afectat zonele de filmare.[5] Rolul lui Briseis a fost oferit inițial actriței bollywoodiene Aishwarya Rai, dar ea a refuzat deoarece nu se simțea confortabil pentru filmarea scenelor de dragoste incluse. Rolul a ajuns în cele din urmă la Rose Byrne.

Muzica[modificare | modificare sursă]

Compozitorul Gabriel Yared a lucrat inițial la coloana sonoră a filmului timp de un an, fiind angajat de regizorul Wolfgang Petersen. Tanja Carovska a furnizat vocalize pe anumite porțiuni ale filmului, vocalize care au fost păstrate și în coloană sonoră ulterioară a lui James Horner. Cu toate acestea, reacțiile primite la o ecranizare timpurie au fost negative, iar în mai puțin de o zi, Yared a fost concediat, fără a mai primi șansa de a-și repara sau schimba muzica.[6] James Horner a compus o coloană sonoră în aproximativ patru săptămâni. El a folosit vocalizele Carovskăi și a inclus muzică tradițională est-mediteraneană și instrumente de suflat din alamă. Horner a colaborat și cu cantautorul american Josh Groban și poeta lirică Cynthia Weil pentru a scrie o piesă originală pentru creditele de final ale filmului. Produsul acestei colaborări, "Remember" a fost interpretat de Groban și Carovska.

Coloana sonoră a filmului a fost lansată pe 11 mai 2004, prin Reprise Records.

Director's cut – Viziunea regizorului[modificare | modificare sursă]

Troy: Director's Cut a avut premiera la ediția 57 a Berlinalei pe 17 februarie 2007 și a avut parte de o lansare limitată în Germania în aprilie 2007. Conform datelor, Warner Home Video a cheltuit peste 1 milion $ pentru varianta director's cut, care include "cel puțin 1.000 de noi duble" sau aproape 30 minute de material suplimentar (cu o durată nouă de 196 minute). DVD-ul a fost lansat pe 18 septembrie 2007 în SUA. Coloana sonoră a fost schimbată drastic, multe dintre vocalizele feminine fiind eliminate. O adăugire la coloana sonoră este folosirea temei muzicale de la Planeta maimuțelor a lui Danny Elfman, în timpul scenei importante de luptă dintre Hector și Ahile, în fața Porților Troiei.

Anumite cadre au fost remontate sau extinse. De exemplu, scena de dragoste dintre Elena și Paris a fost reîncadrată pentru a include mai multă nuditate cu Diane Kruger. Scena de dragoste dintre Ahile și Briseis a fost și ea extinsă. Doar o scenă a fost eliminată: cea unde Elena îi îngrijește rănile lui Paris. Scenele de luptă au fost și ele extinse, arătându-se mai mult din mânia sângeroasă a lui Aiax asupra troienilor în timpul primului atac al armatei grecești. Poate cea mai importantă este scena distrugerii Troiei, abia prezentă în varianta pentru cinematografe, dar arătată complet aici, în care soldați violează femei și omoară copii. Personajelor le-a fost dat mai mult timp pentru a se dezvolta, în special lui Priam și lui Odiseu, ultimul dintre ei având o scenă jovială de introducere. În cele din urmă, au fost adăugate și scene-simbol: începutul fiind cu câinele unui soldat care își găsește stăpânul mort, iar sfârșitul conține o secvență în care troienii supraviețuitori călătoresc spre Muntele Ida. Într-un comentariu de secvență, scenaristul filmului, David Benioff, a spus că, atunci când a intervenit discuția dacă să se urmărească firul narativ din Iliada sau să se facă ceea ce este mai bine pentru film, s-a ales imediat a doua variantă.

Recepție[modificare | modificare sursă]

Performanța comercială[modificare | modificare sursă]

La terminarea filmului, costurile producției erau de aproximativ 175.000.000 $. Acest lucru a plasat Troia pe lista celor mai costisitoare filme. A avut premiera la Cannes 2004.[7]

Troia a câștigat 133.378.256 $ în Statele Unite.[8] Peste 73% din încasările filmului au venit din afara Statelor Unite.[8] În cele din urmă, Troia a ajuns la un box office internațional de peste 497 de milioane $,[8] fiind temporar pe locul 60 în topul filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile. A fost al optulea film cu cele mai mari încasări din anul 2004 și este în topul 150 al filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile.

Reacția criticilor[modificare | modificare sursă]

Troia a fost primit cu recenzii mixte. Pe Rotten Tomatoes, filmul are un rating de 54%, bazat pe 221 de recenzii. Conform site-ului, filmul conține "Un spectacol distractiv și musculos, dar fără rezonanță emoțională."[9] Pe Metacritic, filmul are un scor de 56/100, bazat pe 43 de recenzii, indicând "recenzii mixte sau mediocre".[10]

Premii[modificare | modificare sursă]

Premiile ASCAP 2005

Premiile Oscar 2005

Premiile Academiei Japoneze 2005

  • Nominalizat – Cel mai bun film străin

Premiile MTV Movie Awards 2005

Premiile Golden Reel 2005

  • Nominalizat – Cel mai bun montaj sonor — Wylie Statesman, Martin Cantwell, James Boyle, Harry Barnes, Paul Conway, Alex Joseph, Matthew Grime, Steve Schwalbe, Howard Halsall, Sue Lenny, Simon Price & Nigel Stone

Premiile Teen Choice 2004

  • Câștigat – Cel mai bun actor – Dramă/Acțiune-Aventură — Brad Pitt
  • Nominalizat – Cel mai bun actor – Dramă/Acțiune-Aventură — Orlando Bloom
  • Nominalizat – Cel mai bun actor începător – Masculin — Garrett Hedlund
  • Nominalizat – Cel mai bun film de Dramă/Acțiune-Aventură
  • Nominalizat – Cea mai bună luptă/secvență de acțiune — Brad Pitt vs. Eric Bana

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Troy (2004). Box Office Mojo. Retrieved 2010-12-03.
  2. ^ Haase, Christine (). When Heimat Meets Hollywood: German Filmmakers and America, 1985-2005. Camden House. p. 90. ISBN 1571132791. 
  3. ^ Flynn, Gillian (). „MEN AND MYTHS”. Entertainment Weekly. Accesat în . 
  4. ^ „Troy - Malta Movie Map”. MaltaMovieMap.VisitMalta.com. Accesat în . 
  5. ^ Bowen, Kitt (). „News, Sept. 29: Arrests on Set of Brad Pitt Film, 50 Cent Buys Mike Tyson's Mansion, "Wonder Woman" Gets Screen Treatment”. Hollywood.com. Accesat în . 
  6. ^ „The Score of Troy - A Mystery Unveiled: by Gabriel Yared”. TheScreamOnline.com. Accesat în . 
  7. ^ „Festival de Cannes: Troy”. Festival-Cannes.com. Accesat în . 
  8. ^ a b c „Troy (2004)”. Box Office Mojo. Accesat în . 
  9. ^ „Troy Movie Reviews, Pictures”. Rotten Tomatoes. Accesat în . 
  10. ^ „Troy”. Metacritic. 

Lectură ulterioară[modificare | modificare sursă]

  • Petersen, Daniel (2006). Troja: Embedded im Troianischen Krieg (Troy: Embedded in the Trojan War). HörGut! Verlag. ISBN 3-938230-99-1.
  • Winkler, Martin M. (2006). Troy: From Homer's Iliad to Hollywood Epic. Blackwell Publishing. ISBN 1-4051-3183-7.
  • Proch, Celina/Kleu, Michael (2013). Models of Maculinities in Troy: Achilles, Hector and Their Female Partners, in: A.-B. Renger/J. Solomon (edd.): Ancient Worlds in Film and Television. Gender and Politics, Brill, pp. 175–193, ISBN 9789004183209.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Troia (film).
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Troia