Trăsnet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Trăsnete deasupra Oradiei.

Trăsnetul este o descărcare electrică disruptivă care se produce între nor și pământ și poate fi negativ sau pozitiv (vedeți figura) (vezi clasificarea mai jos pentru o detaliare amănunțită a tipurilor de trăsnete).

Protecția împotriva trăsnetului[modificare | modificare sursă]

Trăsnetul negativ (cel obișnuit) se produce între baza norului și pământ, trăsnetul pozitiv între partea superioară a norului și pământ. Deoarece trăsnetele pozitive lovesc pământul într-o zonă care se poate afla până la zece kilometri (sau mai mult) distanță de baza norului de furtună de origine, acestea au fost numite trăsnete din cer senin. În plus, trăsnetele pozitive au o energie mult mai mare decât cele negative (vedeți mai jos).
Numărul mediu de trăsnete pe kilometru pătrat pe an în lume.

Protecția împotriva trăsnetului este dată de paratrăsnet, un dispozitiv inventat la jumătatea secolului al XVIII-lea de către Benjamin Franklin. Majoritatea oamenilor loviți de trăsnet sunt surprinși de furtună într-un loc expus sau se află în imediata vecinătate a unui copac lovit de trăsnet.

Avioanele sunt protejate cu un dispozitiv numit în engleză discharge wicks. Acestea sunt elemente metalice ascuțite pe aripi care minimizează sarcina statică care se acumulează pe suprafața metalică a avionului în zbor.

Distanța până la trăsnet[modificare | modificare sursă]

Producerea unui trăsnet este însoțită de fulger și tunet. Decalajul dintre observarea fulgerului și auzirea tunetului se datorează diferenței dintre vitezele de propagare ale celor două unde, luminoasă de ca. 300.000 km/s și acustică (sonoră) de ca. 332 m/s (la 0 °C și presiunea de 1 atmosferă). Din aceasta cauză există un decalaj de timp între recepționarea vizuală (fulgerul) și auditivă (tunetul) a trăsnetului. Acest decalaj crește cu cât trasnetul este mai departe de observator. Distanța în kilometri până la locul lovit de trăsnet se poate afla împărțind numărul de secunde dintre observarea fulgerului și auzirea tunetului la 3. De exemplu, dacă sunt 9 secunde între fulger și tunet, trăsnetul a lovit la aproximativ 3 km depărtare. Chiar și așa, un canal prin care se descarcă o sarcină electrică (trăsnet) poate avea mai multe canale (ramuri) cât și extensii ale acestuia ascunse în nor, ceea ce de multe ori le fac invizibile pentru observator. Acestea pot fi văzute atunci când are loc prima descărcare, de cele mai multe ori în cazul trăsnetelor negative, fiind iluminate odată cu canalul principal prin care s-a descărcat trăsnetul. Așadar, uneori putem vedea fulgerul (lumina) și putem auzi chiar după o secundă sau câteva secunde un sunet care 'pocnește' deasupra noastră, ceea ce ne indică faptul că extensiile canalului principal sunt deasupra noastră. Pentru o mai bună calculare, continuați să numărați până auziți un sunet puternic, ca de explozie care deseori este însoțit de o vibrație (dacă sunteți suficient de aproape).

Formarea trăsnetului[modificare | modificare sursă]

Incărcătura electrică a unui nor de furtună și a pământului[modificare | modificare sursă]

Benjamin Franklin a demonstrat în anul 1752, cu ajutorul unui zmeu de hârtie, prezența unei sarcini electrice în nori de furtună (el a observat încărcătura electrică a funiei umede cu care ținea zmeul).

Cercetări ulterioare au stabilit că, în nori de furtună numiți Cumulonimbus (nimbus cumulus), nori în care cu o probabilitate mare vor lua naștere trăsnete, curenții de aer repartizează inegal gheața și apa în interior. Prin frecarea straturilor norului se formează spații cu încărcătură (ionică) electrostatică negativă și pozitivă. Zona de trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive și negative au loc la înălțime mare și temperaturi între −10°C și −15°C, aici picăturile de apă din nor transformându-se în cristale de gheață. Stratul superior (de sus) al norului este în mod normal încărcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rândul lor sarcini de semn opus la suprafața pământului (vedeți figura). Atunci când instabilitatea dintre aceste două zone încărcate electric atinge maximul, formarea unui canal numit în engleză "stepped ladder", care are formă de scară în trepte (de unde și numele) începe să se formeze. Acesta coboară cu rapiditate mare spre pământ. Trăsnetul nu este influențat de niciun obiect de pe pământ, contrar miturilor (vezi mai jos) ci acesta poate fi influențat de un obiect de pe pământ doar dacă acesta depășește o anumită limită (30 de metri). Dacă obiectul nu depășește această limită, formarea canalului nu poate fi influențată de obiectul/obiectele de pe pământ, decât atunci când acesta este foarte aproape de pământ (aproximativ 30 de metri).

Atunci când aerul este expus unei cantități semnificative de diferență de potențial, se formează un strimer. Atunci când câmpul electric este suficient de mare, electroni accelerați lovesc moleculele de aer cu suficientă energie pentru a le dezlipi de electroni, ionizându-i, iar electronii liberi lovesc mai multe molecule libere într-o reacție în lanț. Aceste avalanșe de electroni formează regiuni din aer ionizate și bune conductoare de electricitate, formând un câmp electric. Locul liber încărcat creat de aceste avalanșe dau naștere la un alt câmp electric. Acest câmp sporește creșterea a noi avalanșe într-o direcție particulară. Atunci regiunea ionizată crește rapid în acea direcție, creând o descărcare în formă de deget numită strimer.

Atunci când canalul trăsnetului este foarte aproape de pământ (30 metri), acești strimeri urcă cu rapiditate în sus de pe obiectele de pe pământ pentru a întâlni canalul și a forma descărcarea. Un singur strimer va alege un singur canal, având loc trăsnetul în mai puțin de o secundă.

Deși fulgerul pare foarte gros și mare, în funcție de distanța observatorului față de acesta, în realitate trăsnetul nu este mai mare de 2-5 cm în diametru.

Descărcarea electrică[modificare | modificare sursă]

Trăsnetul este o descărcare electrică care restabilește echilibrul electric între nor și pământ (vedeți figura).

Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la câteva zeci de milioane de volți. Aerul uscat are o putere de străpungere de cca. 3 milioane de volți/metru care ar duce (considerând lungimea trăsnetului de 1-2 km) la o tensiune mult mai mare decât cea măsurată. Observații asupra trăsnetelor au stabilit că acestea sunt precedate de o descărcare prealabilă, în care aerul este ionizat într-o lavină electronică, rezultând o reacție în lanț, care creează un canal de aer ionizat pentru trăsnet cu o putere de străpungere de aproximativ 50 de ori mai mică decât a aerului ne-ionizat. Acest canal se formează în vecinătatea corpurilor proeminente de pe pămant, unde intensitatea câmpului electric este maximă. Descărcarea (sau descărcările) principală/e are loc exclusiv în lungul acestui canal de aer ionizat, de obicei în formă de zig-zag. Există ipoteza că aerul este ionizat de radiațiile cosmice (Charles Thomson, 1925), deși aceasta explicație nu este acceptată de către toți cercetătorii. În prezent, cercetarea trăsnetelor continuă și utilizează mici rachete sau baloane metereologice de cercetare.

Într-o descărcare electrică normală, 90% din energia trăsnetului este convertită imediat în căldură, în timp ce mai puțin de 1% este convertită în sunet și restul în lumină.

Tunetul[modificare | modificare sursă]

Aerul din jurul canalului în momentul descărcării trăsnetului se încălzește brusc ajungând la o temperatură de 28.000 °C (în medie), aproximată a fi de 5 ori temperatura de la suprafața soarelui, inițial producând o expansiune explozivă, rapidă și violentă a aerului înconjurător rezultând într-o undă de șoc care ulterior după o distanță de aproximativ 10 metri încetinește la o viteză mai mică devenind o undă sonoră normală percepută de urechile noastre ca „tunet”.

Lungimea și durata trăsnetului[modificare | modificare sursă]

Trăsnet negativ[modificare | modificare sursă]

  • Descărcarea prealabilă durează 0,01 s, urmată de cea principală de numai 0,0004 s, urmată la rândul ei după o scurtă pauză (de 0,03 s - 0,05 s) de noi descărcări (în medie, 4 sau 5 descărcări principale, sau propriu zise). Au fost observate până la 42 de astfel de descărcări succesive într-un trăsnet, cu un curent mediu de 20 000 amperi.
  • Datorită duratei foarte scurte a unui trăsnet, doar câteva microsecunde, intensitatea curentului electric poate atinge sute de mii de amperi, iar temperatura plasmei din interiorul acestuia poate depăși 28 000 °C.
  • Un trăsnet atinge în medie lungimea de 1 - 2 km. În zonele tropicale, unde umiditatea aerului e mai ridicată, trăsnetele pot ajunge la 2 - 3 km lungime. În nori s-au observat fulgere cu o lungime de 5 - 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru trăsnete, unele care ating 140 km lungime.
  • Tensiunea unui trăsnet cu o lungime de 1 km este de aproximativ 100 milioane de volti. Sarcina totală care este descărcată într-un trăsnet este în medie de 5 coulomb. Cu o durată medie de aproximativ 30 de microsecunde, curentul mediu al unui trăsnet negativ este de aproximativ 100 000 A.
  • Energia totală descărcată este aproximativ 500 MJ.

Trăsnet pozitiv[modificare | modificare sursă]

Deoarece trăsnetele pozitive au lungimea mai mare și descarcă sarcini de pe suprafețe mai întinse, acestea au o energie mult mai mare decât cele negative. Trăsnetele pozitive sunt de obicei asimiliate furtunilor foarte puternice și intense (furtuni supercelulare).

  • Lungimea și, prin urmare, tensiunea sunt de aproximativ 10 ori mai mare decât a trăsnetelor negative
  • Sarcina descărcată este de aproximativ 100 de ori mai mare. Prin urmare frecvența de producere este de aproximativ 100 de ori mai mică, comparativ cu trăsnetele negative (mai exact 5 %).
  • Durata și curentul sunt ambele de aproximativ 10 ori mai mari.
  • Energia este de aproximativ 1000 de ori mai mare.
  • Trăsnetele pozitive pot fi identificate pe fotografii sau videoclipuri ușor deoarece acestea sunt de obicei foarte luminoase în comparație cu celelalte tipuri de trăsnete și canalul principal nu are alte extensii ca la cel negativ.
  • În timp ce canalul trăsnetului poate avea terminații exterioare ascunse adânc în interiorul norului, acestea nu au astfel de extensii sau ramuri în apropierea pământului.
  • 'Trăsnetele din cer senin' sunt de cele mai multe ori pozitive dar pot fi și negative.
  • Astfel de trăsnete pot încălzi aerul până la 39,000 °C.

Clasificarea trăsnetelor[modificare | modificare sursă]

Trăsnetele reprezintă orice descărcare de sarcină electrică pozitivă sau negativă care are loc printr-un canal ionizat și care implică un nor (sau mai mulți) și pământul.

Vezi fulger pentru tipurile de fulgere.

Trăsnet de la pământ la nor[modificare | modificare sursă]

Trăsnetele de acest tip (uneori numite trăsnete care merg în sus) sunt un anume tip de trăsnete care sunt inițiate de o scară care merge în sus și care originează de pe un obiect de pe pământ (nu o scară care se propagă în jos și care originează în interiorul norului). Trăsnetele de la pământ la nor pot fi de asemenea negative sau pozitive în polaritate. Acestea pot fi de două tipuri (A și B) și pot fi ușor identificate pe fotografii sau videoclipuri prin identificarea tipului acestora (pornesc de la un obiect de pe pământ și merg în sus, despărțindu-se în două sau trei părti distinctive care sunt luminate alternativ, fie doar o singură parte).

Variații observaționale[modificare | modificare sursă]

Pe lângă tipurile clasice de trăsnete, mai există și alte fenomene sau variații ale acestora. Deși acestea sunt în esență tot trăsnete, sunt clasificate drept fenomene sau variații ale trăsnetelor deoarece diferă într-o oarecare măsură de trăsnetele clasice. Vezi mai jos o detaliere amănunțită.

Din moment ce acestea nu au loc în interiorul unui singur nor sau a mai multor nori, și de cele mai multe ori implică și pământul, acestea au fost incluse la trăsnet, nu fulger.

Trăsnet în formă de șirag[modificare | modificare sursă]

Fenomen prin care canalul trăsnetului se răcește rapid după descărcare dând impresia că canalul are o formă de șirag de mărgele. În realitate toate canalele suferă acest fenomen deoarece canalul se răcește rapid după descărcare, dar acesta este observat doar dacă observatorul este aproape de canal.

Trăsnet de la nor în aer[modificare | modificare sursă]

După cum sugerează și numele, reprezintă o descărcare electrică care pornește din interiorul norului și se termină abrupt în aerul înconjurător acestuia. Deși toate trăsnetele reprezintă o oarecare terminația abruptă în aer ale canalului principal, ascunsă adânc în nor, acest fenomen poate fi observat cel mai bine când un canal pornește din interiorul norului și se termină abrupt în aer.

Trăsnet uscat[modificare | modificare sursă]

Acest fenomen reprezintă trăsnete care au loc fără ploaie, fiind cele mai comune trăsnete care produc incendii de vegetație. Acestea se produc în interiorul norilor Pyrocumulus, nori produși prin erupțiile vulcanice și care nu produc precipitații. Deși trăsnetele nu sunt mai speciale decât trăsnetele produse în interiorul norilor de tip Cumulonimbus, acestea sunt mai periculoase deoarece pot provoca incendii de proporții neavând ploaie care să oprească aceste incendii.

Mecanismul de producere al trăsnetelor este același ca în cazul norilor de tip Cumulonimbus. Termenul este folosit în Australia, Canada și SUA.

Trăsnet bifurcat[modificare | modificare sursă]

Reprezintă fenomenul în care un trăsnet în prima descărcare iluminează și celelalte canale secundare dând impresia că acesta se bifurcă în mai multe feluri.

Trăsnet cald[modificare | modificare sursă]

Reprezintă un trăsnet care este prea departe ca tunetul să fie perceput de observator. Aceste trăsnete sunt deseori observate pe durata nopților toride de vară, de unde și numele.

Tunetul se disipează înainte să ajungă la observator.

Trăsnet panglică[modificare | modificare sursă]

După cum sugerează și numele, acest fenomen are loc atunci când vântul afectează poziția și direcția canalului, făcându-l să se miște în stânga sau în dreapta, dând impresia de panglică observatorului.

Fenomenul este cel mai bine observat pe poze.

Trăsnet 'staccato'[modificare | modificare sursă]

Reprezintă un trăsnet care rezultă într-o singură descărcare de scurtă durată, care (de obicei dar nu mereu) este foarte luminoasă și este adesea observată a avea mai multe ramuri sau extensii.

Mituri[modificare | modificare sursă]

Deși contrar miturilor, trăsnetul nu lovește mereu locul cel mai înalt, metalele nu atrag trăsnetul, papucii de cauciuc nu ne protejează de curent, folosirea telefoanelor mobile nu ne cresc șansele de a fi loviți, trăsnetul lovește de două sau mai multe ori în același loc ș.a.m.d. Citește mai jos pentru a vedea ce și cum despre fiecare mit în parte și adevărul din spatele acestuia.

Trăsnetul este atras de obiectele de metal, căștile de telefon, telefoanele mobile sau orice alt obiect pe care îl purtăm, lângă care stăm, pe care stăm etc.[modificare | modificare sursă]

În realitate, trăsnetul este un eveniment care are loc pe o scară foarte mare. De obicei este produs la altitudini de 10-15 km adâncime în interiorul unui nor de tip cumulonimbus, sau nor de furtună. Odată ce canalul sub formă de scară își începe traiectoria spre pământ, aceasta se îndreaptă spre locul de pe pământ în care există instabilitatea cea mai mare dintre cele două locuri încărcate electric este prezentă. Cu alte cuvinte, când cele două regiuni încărcate electric dar opuse nu se mai pot ține deoparte una de cealaltă, începe formarea canalului care începe adânc în interiorul unui nor și care nu este influențat în vreun fel de un obiect de pe pământ.

Este adevărat că obiectele mari, cum ar fi turnurile mari, stâlpii foarte înalți, zgârie-norii sau alte clădiri înalte sunt lovite mult mai des de trăsnete, dar asta nu înseamnă că toate obiectele „atrag” trăsnetul. În realitate, aceste clădiri reduc foarte mult aerul izolator prin care trăsnetul trebuie să treacă pentru a se putea descărca, și cum calea mai rapidă și mai bună va fi aleasă mereu, trăsnetul lovește adesea în astfel de clădiri.

De asemenea, există un principiu, conform studiilor relativ recente, care arată că un obiect conductor (fie fier sau orice alt material care conduce electricitatea bine) poate 'influența' ținta finală a unui trăsnet doar dacă trăsnetul era oricum pe cale să apară pe o distanță egală cu înălțimea obiectului. Așadar, o umbrelă de 1 metru înălțime poate 'atrage' trăsnetul doar dacă acesta era pe cale să apară deja într-o rază de 1 metru (atunci când strimerii de pe obiectele de pe pământ urcă în sus, canalul care coboară de la nor spre pământ alege acești strimeri care urcă de pe umbrela dacă se află pe o distanță de 1 metru).

Același principiu funcționează pentru absolut toate obiectele de pe pământ, atâta timp cât obiectul în cauză conduce electricitatea. Așadar nu, telefoanele mobile nu atrag trăsnetul, ceasul pe care îl purtați este în siguranță și el cât și dvs. și placa de metal lângă care stați nu o să vă crească șansele să fiți lovit mai mult decât aveți deja această șansă.

Trăsnetul lovește mereu obiectul cel mai înalt[modificare | modificare sursă]

În realitate trăsnetul nu lovește mereu obiectul cel mai înalt. Este adevărat că obiectele mai înalte de 30 de metri, cum ar fi diferiți stâlpi pentru telecomunicații, fie zgârie-nori, fie alte clădiri mai mari de 30 de metri sunt mult mai des lovite de trăsnete din motivul amintit mai sus la primul mit, dar asta nu înseamnă că trăsnetul nu poate lovi o altă clădire mai mică din același oraș cu o clădire de 200 de metri, atâta timp cât clădirea respectivă nu se află în vecinătatea apropiată a clădirii de 200 de metri (să fie o distanță între acestea de cel puțin 200 de metri, după cum am menționat mai sus).

Luați următorul exemplu: Ești într-o pădure înconjurat de tot felul de copaci, alții mai înalți, alții mai mici. Lângă tine se află un stâlp înalt de 8 metri. Tu ești la o distanță de 10 metri de stâlp. Un copac de lângă tine, înalt de 4 metri și care se află la o distanță de 1 metru în spatele tău este trăsnit și din copacul respectiv nu mai rămâne nimic. Tu scapi cu viață, dar vătămat foarte grav. Metalul din care era făcut stâlpul era mult mai conductibil decât lemnul din care era alcătuit copacul care tocmai a fost trăsnit. De ce trăsnetul nu a lovit stâlpul care era făcut din metal, favorizând electricitatea, și care era și mai înalt? Deoarece trăsnetul era pe cale de a avea loc oricum în vecinătatea copacului sau chiar în copacul care a fost deja trăsnit. După cum am menționat mai sus în primul mit, stâlpul era înalt de 10 metri, ceea ce înseamnă că putea 'atrage' un trăsnet care apărea deja pe o distanță maximă de 10 metri. Deoarece copacul era în spatele tău, adică la 11 metri față de stâlp și la 1 metru față de tine, stâlpul nu a avut nicio influență asupra trăsnetului chiar dacă era mult mai înalt și era făcut din metal.

Trăsnetul nu lovește același loc niciodată[modificare | modificare sursă]

Au fost observate până la 23 de descărcări consecutive precedând prima descărcare (trăsnetul), toate prin același canal și toate într-o fracțiune de secundă. Așadar, trăsnetul poate lovi de mai multe ori în același loc. De fapt, cele mai multe trăsnete negative care lovesc pământul sunt urmate de două sau mai multe descărcări alternative care sunt diferite în intensitate și care pot produce tunete mai puternice decât trăsnetul inițial, făcând canalul să fie iluminat iar și iar ceea ce observatorul îl vede ca pe un bec care se stinge și se aprinde iar și iar (flicăre).

Trăsnetul lovește doar materiale conductoare[modificare | modificare sursă]

Gândește-te că casa ta tocmai a fost lovită de un trăsnet. În apropierea ta sunt fie stâlpi de curent, fie clădiri mult mai înalte decât casa ta și dacă te afli într-un oraș șansele ca în jurul tău să fie multe obiecte fie mai mari fie mai bune conductoare decât țigla de pe acoperișul tău sunt foarte mari. De ce tocmai casa ta a fost trăsnită?

După cum am menționat mai sus, trăsnetul nu lovește întotdeauna materialul cel mai bun conductor, și materialele conductoare nu influențează trăsnetul decât dacă se aplică principiul menționat anterior. Așadar, trăsnetul nu lovește mereu/doar materialele conductoare.

Trăsnetul nu lovește apa[modificare | modificare sursă]

Adevărul este că trăsnetul lovește oriunde și în orice, neavând importanță materialul din care acesta este făcut sau locul în care acesta se află. Atunci când nivelul încărcăturii electrice a unei furtuni devine suficient de mare, trăsnetul va avea loc oricum, indiferent de locul în care se află furtuna.

De fapt, apa care conține multe minerale este un conductor bun, apă pe care noi o consumăm în diferite moduri. Există suficiente poze și dovezi cu trăsnete lovind apa și anual mulți oameni mor omorâți pe bărci fie pe râuri, mări sau oceane.

Concluzie[modificare | modificare sursă]

De multe ori miturile care le auzim ne pot pune viața în pericol. Oamenii cred că sunt în siguranță afară dacă nu au telefoane, ceasuri, căști sau obiecte de metal în apropierea lor, fie cred că dacă au clădiri sau obiecte mai înalte decât ei sunt în siguranță. De fapt, toți acești factori doar cresc mortalitatea provocată de trăsnete în fiecare an. Mereu stați în casă atunci când afară este o furtună și fiți mereu prudenți.

Cheia supraviețuirii oricărei furtuni este de a evita a fi în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Oricine care a fost lovit accidental de trăsnet nu au făcut nimic în a 'atrage' trăsnetul la ei, ci doar au fost în locul nepotrivit unde oricum trăsnetul urma să aibă loc și la momentul nepotrivit atunci când afară este o furtună.

Ca să ne concentrăm pe protecția împotriva trăsnetelor nu ar trebui să vorbim despre ce fel de obiecte porți, unde stai, pe ce stai, ci unde te afli, adică evitarea oricărei zone în care un trăsnet poate avea loc - ceea ce este, în esență, oriunde în afara casei tale sau într-o structură neprotejată (ca un mic adăpost improvizat din paie și bețe, barăci mici din lemn etc). Este deseori înțeles, spre exemplu, că ar trebui să stai departe de copaci dacă afară este o furtună (există un oarecare merit pentru această afirmație), dar adevărul este că ești în pericol oriunde afară, nu doar lângă copaci.

Cel mai sigur loc în timpul unei furtuni este în interiorul casei tale. Atunci când un trăsnet lovește o casă, acesta alege calea/căile conductibilă(le) pe care le are la dispoziție care pot fi fie cabluri electrice, cabluri de televiziune sau de internet, țevi de apă ș.a.m.d. Uneori curentul poate sări dintr-o cameră în alta prin aer pentru a atinge o cale mai conductibilă, denumindu-se "flash-over" în engleză, totuși procesul este unul rar. De aceea, în timpul unei furtuni stai departe de: țevile sau conductele de apă, apa în sine și robinetele (asta înseamnă fără baie sau dușuri), de orice dispozitiv conectat la o priză sau în exterior prin intermediul cablurilor (telefoane cu fir, dispozitive conectate la surse de electricitate care la rândul lor sunt conectate la cablurile de electricitate), de părțile de metal din casa ta, cum ar fi rama geamului care este din metal, stai departe de ziduri prin care trec cabluri de electricitate sau alte cabluri conductoare de curent, de prize ș.a.m.d. În alte cuvinte, orice care poate conduce electricitatea în casa ta nu trebuie folosit în timpul unei furtuni. Da, asta înseamnă că telefoanele fără fir sunt complet sigure de a fi folosite (atâta timp cât telefonul nu se află în priză sau în alte dispozitive pentru încărcat). Dacă dorești să protejezi un anume bun de mare valoare, asigură-te că acesta este deconectat complet de la electricitate și obiectul va fi în siguranță. Tastatura de la calculator, mouse-ul, ecranul și orice alt tip de periferice nu sunt recomandate a fi folosite în timpul unei furtuni atâta timp cât acestea sunt conectate la calculator sau orice altă sursă de curent care este conectat la rețeaua principală sau la exterior.

Dacă te afli afară și nu ai disponibil un acoperiș sub care să te adăpostești, ia refugiu în mașină. Mașinile care au un plafon din metal și suficient de rezistent pot fi suficient de sigure încât să le asigure ocupanților din mașină supraviețuirea în cazul în care mașina este trăsnită. Ține minte să nu faci următoarele dacă te afli într-o astfel de situație:

  • Închide geamurile și nu atinge nicio parte de metal (ca și statul cu mâna pe geam) sau orice alt dispozitiv conectat la autovehicul (aici se includ și volanul cât și telefonul sau orice alt dispozitiv conectat la autovehicul).

Dacă mașina ta este trăsnită, electricitatea va fi condusă prin structura autovehiculului, sărind peste roți sau trecând prin roți și ajungând în pământ, lăsând ocupanții autovehiculului nevătămați. Dacă ești în trafic și autovehiculul tău tocmai a fost trăsnit, trage pe dreapta unde poți și verifică starea tehnică a autovehiculului înainte de a continua. Este comun ca autovehiculele care sunt trăsnite să sufere următoarele daune:

  • Una sau mai mulți roți sparte complet sau cauciucul complet topit.
  • Sistemul electric avariat parțial sau complet
  • Posibilitatea combustibilului de a fi aprins și de a rezulta într-un incendiu și/sau o explozie.

Dacă te afli afară, ești în egal pericol fie dacă te afli sau nu te afli lângă obiecte înalte, de metal, dacă ai sau nu telefon la tine, ceas sau orice alt obiect. Ține minte, stai departe de obiectele izolate cum ar fi copacii sau stâlpii. Dacă ai posibilitatea, mergi într-o pădure și nu sta lângă copacii izolați ci încearcă să mergi mai adânc în pădure unde șansele ca un copac să fie trăsnit fix lângă tine sunt mai mici. Dacă te afli în această situație, nu sta lipit sau aproape de niciun copac.

Evită pe cât posibil gardurile de metal sau șinele de tren care pot conduce curentul electric până la tine. Dacă ai asupra ta obiecte de metal, spre exemplu un ceas, acesta nu va atrage trăsnetul dar dacă vei fi trăsnit de obicei curentul va trece prin orice fel de material conductibil (inclusiv prin persoana în cauză) supraîncălzind obiectele și chiar vaporizându-le, ceea ce poate duce la arsuri grave de gradul III.

Atunci când ești afară sau ești în dubii dacă ar trebui să te adăpostești în casă sau nu, urmărește următoarele semne ca să îți dai seama dacă ești în pericol:

  • Ploaie sau grindină: De obicei orice formă de ploaie, dar în special ploaia intensă sau torențială este un semn clar al unui nor de tip cumulonimbus, chiar dacă până acum nu s-au auzit tunete sau nu ai văzut fulgere. De asemenea, grindina poate fi produsă doar în acest tip de nori.
  • Vezi un fulger sau auzi un tunet: dacă poți să vezi fulgerul sau poți să auzi tunetul, înseamnă că ești în zona de pericol în care poți fi trăsnit.
  • Nori foarte mari, sub forma unui turn: Numiți nimbus cumulus sau cumulonimbus acești tip de nori se pot dezvolta foarte rapid, uneori chiar deasupra capului nostru dacă condițiile sunt favorabile. Sunt nori foarte mari, asemănători unei conopide. Acești nori sunt singurii care pot produce descărcări electrice.
  • Frecvențe statice pe radiourile de tip AM: Dacă auzi sunete distinctive de pocnituri care pot fi auzite pe aceste tipuri de radio, atunci în zona ta sunt trăsnete.
  • Detectorul de trăsnete: Numite așa cu un scop, aceste aparate produc un sunet de alarmă dacă pe o rază setată de utilizator se produc trăsnete.

Dacă vezi sau întâlnești oricare dintre următoarele semne, mergi la adăpost imediat!

Dacă întâmpini oricare dintre următoarele semne înseamnă că tu sau un obiect apropiat ție urmează a fi lovit de un trăsnet:

  • Un sunet distinctiv, calm sau puternic ca un zumzăit, sâsâit sau pocnitură
  • O senzație furnicătoare
  • Părul de pe mâini sau de pe cap este întins în sus
  • Vârfurile obiectelor de metal din apropiere emit o culoare albă-albastră numită "Focul sf. Elmo".

În cazul în care experimentezi oricare dintre aceste simptome, fugi la un adăpost cât de repede poți. De cele mai multe ori oamenii nu realizează aceste semne și nu își dau seama de pericolul în care se află. Dacă nu ai adăpost în apropiere, asimilează următoare poziție cât mai rapid:

Apropie-ți picioarele unul de celălalt, pune-te în poziție ghemuit și apucă-ți gleznele. Împinge-ți capul cât de jos poți. Nu te așeza lat pe pământ.

Asimilarea acestei poziții tradiționale în caz de pericol iminent nu este neapărat eficientă, după cum nu există vreun studiu care să dovedească eficiența acestei poziții.

Accidente[modificare | modificare sursă]

Anual, peste 24 000 de persoane își pierd viața după ce sunt lovite de trăsnet. Trăsnetul omoară mai mulți oameni decât tornadele și uraganele la un loc. [1]

Pagube[modificare | modificare sursă]

  • Trăsnetul produce anual pagube în valoare de 6-7$ miliarde doar în America.
  • O treime din localurile și afacerile din America suferă pagube provocate de trăsnete în fiecare an.

Leziuni produse în urma loviturii directe a unui trăsnet[modificare | modificare sursă]

Victimele trăsnetelor nu sunt mereu într-o situație fatală inițială. De obicei un trăsnet va provoca stop cardiac și/sau respirator care poate fi corectat prin acordarea manevrelor de resuscitare corespunzătoare. Multe dintre morțile provocate de trăsnete apar atunci când victima nu primește asistența medicală de specialitate imediat după lovitură.

Deși o mare parte din victimele care sunt trăsnite supraviețuiesc, sansele ca aceștia să rămână fără nicio urmă sunt extrem de aproape de imposibil, deoarece curentul, căldura, unda de șoc etc pot provoca leziuni extrem de grave care de cele mai multe ori sunt ireversibile. Multe dintre aceste leziuni includ, dar nu se limitează la:

  • Arsuri de gradul III
  • Pierderea auzului și/sau a văzului temporar sau permanent
  • Leziuni produse la nivelul sistemului nervos
  • Leziuni ale mușchilor, ligamentelor sau oaselor cauzate de contracțiile violente și incontrolabile produse de curentul electric
  • Dureri intense, incurabile cronic sau dureri consistente în diferite părți ale corpului, care pot fi ameliorate doar cu medicamentație puternică (pain-killer)
  • Dureri de cap cronice, amețeli, greață și/sau vomat
  • Deteriorare variată a memoriei și a multor abilități cognitive
  • Deteriorare și/sau pierderi a unor simțuri
  • și multe altele

Trăsnetul pe alte planete[modificare | modificare sursă]

În sistemul solar au fost observate trăsnete și pe alte planete. Cele de pe Venus și de pe Jupiter sunt cele mai adesea observabile, acestea din urmă fiind considerate a fi de până la 100 de ori mai puternice, dar de 80 ori mai rare decât cele de pe Pământ.

Trăsnete multiple deasupra București-ului (26 iunie 2007)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Fenomene meteorologice și variabile

Anticiclon | Aversă | Briză | Brumă | Burniță | Caniculă | Ceață | Chiciură | Ciclon | Ciclon tropical | Convecție | Depresiune atmosferică | Energie potențială de convecție disponibilă | Fulger | Fulger globular | Furtună | Furtună de nisip | Grindină | Hipercan | Inhibare de convecție | Îngheț | Lapoviță | Măzăriche | Muson | Ninsoare | Nori | Ploaie | Ploaie înghețată | Polei | Precipitații | Presiune atmosferică | Punct de condensare | Punct de rouă | Scara Beaufort | Taifun | Temperatură | Temperatură aparentă | Temperatură potențială | Temperatură potențială echivalentă | Temperatura suprafeței mării | Tornadă | Trăsnet | Tunet | Umiditate | Uragan | Vapori de apă | Vânt | Virga | Viscol | Vizibilitate | Vorticitate | Zăpadă