Toma din Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Toma din Suceava
Date personale
Născut?
Decedat?
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticPictură murală
Opere importanteFrescele de la Mănăstirea Humor și (posibil) cele de la Mănăstirea Moldovița

Toma din Suceava (n. ? − d. ?) a fost un pictor sucevean de biserici din secolul al XVI-lea. Este cunoscut în special pentru contribuția sa din 1535 la realizarea frescelor de la mănăstirea Humor.[1][2][3] Un document din 1541 îl numea ca pictor oficial al curții lui Petru Rareș,[3] acesta intitulându-se „pictor din Suceava, curtean al slăvitului și măritului domn moldovean, Petru voievod”.[1][4] Pictura sa cu largi perspective bizantine[5] este bazată pe culori calde, fiind dominată de nuanțe de roșu.[2]

Unii autori îi atribuie și realizarea în 1537[6] a picturilor murale de la Moldovița[5], plecând de la asemănările cu pictura mănăstirii Humor ce merg în anumite locuri până la detalii.[6] Criticul de artă Vasile Drăguț consideră însă că pictorul anonim de la Moldovița s-ar fi format în același atelier cu Toma sau ar fi fost elevul acestuia, iar o parte din meșterii ajutători ar fi participat la decorarea ambelor monumente, ceea ce ar putea explica numărul mare de elemente asemănătoare existente în pictura celor două mănăstiri.[6]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Biografia pictorului rămâne în mare parte necunoscută.[1] Criticii de artă presupun că Toma l-ar fi însoțit pe domnul Petru Rareș, în calitate de curtean, în multe călătorii prin țară și că ar fi participat la vreuna dintre misiunile diplomatice trimise de voievod în țările apusene, ocazii cu care a cunoscut pictura murală din bisericile moldovenești și din unele orașe medievale străine.[6]

Profesorul Vasile Drăguț îl considera „un maestru deosebit de instruit, bun cunoscător al patrimoniului autohton de artă, dar deopotrivă inspirat interpret al unor procedee picturale proprii unor centre de artă străine”.[7] Același critic menționează faptul că picturile lui Toma conțin asemănări cu picturile realizate de Fra Angelico, Andrei Rubliov, Melozzo da Forli și de meșterii sienezi, dar niciuna nu este definitorie, deoarece arta pictorului Toma este originală și se inspiră din fondul tradițional.[6]

Contribuția la pictarea Mănăstirii Humor[modificare | modificare sursă]

La înfrumusețarea mănăstirii, a participat o echipă de meșteri condusă de Toma zugravul. Printre realizările sale de aici se numără:[8]

  • Glorificarea Maicii Domnului și Asediul Constantinopolului – pe fațada sudică
  • Sfinții ierarhi – pe fațada estică
  • Cina cea de taină, Împărtășania apostolilor, Drumul crucii – în interior
  • Tablourile votive ale lui Petru Rareș și soției sale Elena, imaginile votive ale logofătului Toader Bubuiog și soției sale Anastasia

Lui Toma zugravul din Suceava îi este uneori atribuit – în mod controversat [9], un autoportret[10] inserat în scena Asediul Constantinopolului, unde s-ar fi zugrăvit el însuși într-un călăreț apărător al cetății ce aruncă lancea înspre comandantul oștii turcești.[4][8][11]

Picturi[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Drăguț, Vasile (Prof. dr.), „Introducere. I. Arhitectură religioasă, pictură murală”, în vol. Mitropolia Moldovei și Sucevei, Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 19.
  2. ^ a b Protopopiatul Suceava 2; Mănăstirea Humor Arhivat în , la Wayback Machine., protopopiatulsuceava2.ro, accesat la 12 octombrie 2015.
  3. ^ a b lacasedecult.cimec.ro; Lăcașuri de cult: Mănăstirea Humor; accesat la 12 octombrie 2015.
  4. ^ a b Ullea, Sorin; Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbore[nefuncțională]; Ed. Mușatinia, 2012; p. 42; ISBN 978-606-820-313-3
  5. ^ a b Mândru, Doina; Biserici cu pictură murală exterioră din nordul Modovei; reproducere după Les églises a peinture murale extérieure du nord de la Moldavie; „Denkmäler in Rumänien/Monuments en Roumanie”; ICOMOS- Volume ale Comitetului Național German, XIV, 1995; pg. 81-92; cimec.ro; accesat la 12 octombrie 2015.
  6. ^ a b c d e Drăguț, Vasile (Prof. dr.), „Introducere. I. Arhitectură religioasă, pictură murală”, în vol. Mitropolia Moldovei și Sucevei, Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 20.
  7. ^ Drăguț, Vasile (Prof. dr.), „Introducere. I. Arhitectură religioasă, pictură murală”, în vol. Mitropolia Moldovei și Sucevei, Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, pp. 19-20.
  8. ^ a b Țurcanu, Ion; Istoria Românilor - Cu o privire mai largă asupra culturii românești, Ed. Istros, Brăila, 2007; Cap. IX, Subacp. 4, Apogeul picturii medievale moldovenești; accesat la 12 octombrie 2015.
  9. ^ Ciobanu, Constantin;Sursele literare ale programelor iconografice din pictura murală medievală moldavă Arhivat în , la Wayback Machine.; Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Studiul Artelor; Chișinău, 2005; pp. 65-69; accesat la 13 octombrie 2015.
  10. ^ Demciuc, Vasile (Pr. lector univ. Dr. Ist.); „Asediul Constantinopolului” în nordul Moldovei: Eroare istorică sau „corectitudine politică” ?; Ziarul Lumina; 1 iunie 2008; accesat la 12 octombrie 2015.
  11. ^ Porcescu, Scarlat (Pr. prof.), „Biserica Humor”, în vol. Mitropolia Moldovei și Sucevei, Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, pp. 169-170.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]