Sari la conținut

Alexandru Ponehalschi

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arhanghelul Mihail și Sfântul Nicolae (cca 1770)
Maica Domnului cu pruncul

Alexandru Ponehalschi a fost unul dintre cei mai importanți pictori care au activat în Maramureșul istoric de-a lungul secolului al XVIII-lea.

Alexandru Ponehalschi avea origini rutene, provenind cel mai probabil din Pocuția, în vechea Polonie. El s-a așezat în Maramureș, locuind în Berbești timp de patru decenii alături de soția sa Elena. Prima atestare a activității sale în Maramureș datează din anul 1746, când realizează o icoană a Arhanghelului Mihail la biserica din Oncești iar cea din urmă din 1782, când termină două icoane mari pentru biserica din Ieud Deal. După 1782 el s-a întors în ținutul natal, pe Valea Ceremușului, unde a lucrat până în primăvara anului 1793[1]. El a fost probabil conducătorul unui atelier itinerant, afirmându-se ca zugrav și sculptor de icoane precum și ca pictor muralist[2].

Activitatea artistică

[modificare | modificare sursă]

Pictorul a realizat fruntarul bisericii din Călinești-Căieni (1752) și restul picturii interioare între 1753-1754, cele de la Sârbi-Susani (1760) și Budești-Susani (1760)[3], fruntarul bisericii din Ieud-Deal (începutul anilor 1750)[4] și apoi restul bisericii în anii 1764-1765, fruntarul și altarul de la Berbești (1769)[5] și a fost parțial implicat în fruntarul bisericii de la Desești (1780) care îl copiază pe cel din Berbești.

Programul iconografic al tâmplelor se aseamănă, identificându-se totuși câteva deosebiri. Primul registru conține în tâmplele din Călinești-Căieni, Sârbi-Susani, Budești-Susani și Ieud-Deal Răstiginirea în partea mediană, în stânga scena Coborârea de pe cruce, iar în dreapta Punerea în mormânt. Numai în biserica din Desești scena a fost înlocuită cu Învierea. În scena Răstiginirii, în toate tâmplele dispunerea personajelor este identică. Exceptând biserica din Desești, celelalte iconostase pictate de Alexandru Ponehalschi, conțin în partea mediană al celui de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept [6]. La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș[7]. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare[8]. În biserica din Desești se află patru icoane împărătești, a căror inscripții nu consemnează numele pictorului, însă prin analogie stilistică ele pot fi atribuite tot zugravului Alexandru Ponehalschi[9].

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Baboș 2024.
  2. ^ Baboș 2024 și Pop-Bratu, Pictura murală maramureșeană, p. 23
  3. ^ Pop-Bratu, Precizări în legătură cu activitatea unor zugravi, pp. 90-120
  4. ^ Baboș 2024.
  5. ^ Porumb, Un veac de pictură, p.98
  6. ^ Pop-Bratu, Pictura murală maramureșeană, p. 40
  7. ^ Baboș, fig. 8, p. 17
  8. ^ Pop-Bratu , Precizări în legătură cu activitatea unor zugravi, pp. 112-113
  9. ^ Betea, Biserica de lemn din Desești, p. 18

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Baboș, Alexandru, The Icons of Alexander Ponekhalsky. Jertfa di la mine zugrău Alexa cel păcătos, Cluj-Napoca și Alba Iulia, Museikon studies 5, 2024.
  • Pop-Bratu, Anca, "Precizări în legătură cu activitatea unor zugravi de tradiție postbizantină în Maramureșul istoric", în Pagini de veche artă românească, Institutul de Istoria Artei, București, IV, 1981.
  • Pop-Bratu, Anca, Pictura murală maramureșeană, Ed. Meridiane, București, 1982.
  • Porumb, Marius, Dicționar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII, Ed. Academiei Române, București, 1998
  • Porumb, Marius, Un veac de pictură românească din Transilvania, sec. XVIII, Ed. Meridiane, București, 2003.
  • Baboș, Alexandru, Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century, Norrköping, Lunds universitet, 2004.the 18th century, Norrköping, Lunds universitet, 2004.
  • Betea, Raluca, Biserica de lemn din Desești. The Wooden Church in Desești. L'église en bois de Desești, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2007.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Ponehalschi&oldid=16564659