The Virtue of Selfishness

The Virtue of Selfishness
Informații generale
Autor	Ayn Rand
Subiect	etică
Ediția originală
Titlu original	The Virtue of Selfishness
Limba	limba engleză
Editură	New American Library[*][[New American Library (American publisher)|​]]
Țara primei apariții	Statele Unite ale Americii
Data primei apariții	1964
ISBN	0-451-16393-1 978-0-451-16393-6
OCLC	183461 123776818

The Virtue of Selfishness: A New Concept of Egoism este o colecție de eseuri redactate de Ayn Rand și Nathaniel Branden^⁠(d) din 1964. O mare parte dintre acestea au fost publicate inițial în The Objectivist Newsletter^⁠(d). Lucrarea analizează probleme etice prin prisma filozofiei obiectiviste formulate de Rand. Unele eseuri abordează egoismul ca teorie etică rațională, caracterul distructiv al altruismului și natura guvernului.

Rezumat

Lucrarea conține 19 eseuri, 14 dintre acestea fiind scrise de Rand, iar 5 de Branden. Cu excepția primului eseu, toate celelalte au fost publicate inițial în The Objectivist Newsletter, o revistă pe care Rand și Branden au început să o publice în 1962. Primul articol din colecție - „The Objectivist Ethics” - a fost o lucrare prezentată la Universitatea din Wisconsin în cadrul unui simpozion intitulat „Ethics in Our Time”. Eseul prezintă fundamentele teoriei etice propuse de Rand. Celelalte eseuri ale sale cuprind o diversitate de teme etice, aceasta atacând deseori abordările tradiționale ale unor subiecte precum compromisul și judecățile morale^⁠(d). Eseurile lui Branden, precum „Counterfeit Individualism” și „The Psychology of Pleasure”, prezintă o abordare a moralității prin intermediul psihologiei.

Sensul termenului „egoism”

Caracterizarea a egoismului ca virtute, inclusiv în titlul cărții, reprezintă unul dintre elementele sale cele mai controversate. Filosoful Chandran Kukathas^⁠(d) menționa că această poziție asumată de Rand „i-a adus notorietate, însă a îndepărtat-o de curentul intelectual convențional”. Rand a recunoscut în introducerea cărții că termenul „egoism” nu este utilizat în general pentru a descrie un comportament virtuos, dar a insistat că în lucrare, acesta este utilizat cu sensul de „a fi preocupat de propriile interese”. Identificarea egoismului cu răul, susține Rand, a cauzat „stăvilirea dezvoltării morale a umanității” și - prin urmare - trebuie respinsă.

Criticii au contestat interpretarea lui Rand. Scriitoarea feministă libertariană Sharon Presley^⁠(d) a descris această accepțiune a termenului ca fiind „pervers idiosincrazică”. Presley consideră că utilizarea termenului a contribuit la caracterizarea deseori greșită a argumentelor lui Rand. Profesorul de filozofie Max Hocutt a respins sintagma „virtutea egoismului”, menționând că această reprezintă un „exces retoric”, iar „fără calificare și explicație, aceasta este prea inconsistentă pentru a fi abordată într-o discuție serioasă”. Spre deosebire de aceștia, filozofii Douglas J. Den Uyl și Douglas B. Rasmussen^⁠(d) au descris utilizarea termenului de către Rand drept „nici antagonică, nici defensivă, ci mai degrabă profundă”. Filosoful Chris Matthew Sciabarra^⁠(d) a declarat că este „discutabil” dacă Rand a descris cu precizie accepțiunea termenului „egoism”, dar a susținut că poziția filozofică asumată de aceasta impune modificarea semnificațiilor convenționale ale unor termeni pentru a-și putea exprima opiniile fără a inventa cuvinte noi. Profesorul de filozofie Stephen Hicks^⁠(d) a precizat în Internet Encyclopedia of Philosophy^⁠(d) că „titlului provocator” formulat de Rand îi corespunde „o teză la fel de provocatoare despre etică”.

Publicarea

Ideea de a crea o colecție de eseuri i-a venit inițial editorului Bennett Cerf^⁠(d) de la Random House, care a publicat două dintre cărțile lui Rand, Revolta lui Atlas și For the New Intellectual^⁠(d). Rand a propus publicarea unei colecții de articole sub titlul The Fascist New Frontier, numele fiind preluat dintr-un discurs pe care aceasta l-a susținut în Ford Hall Forum^⁠(d) și în care a criticat opiniile președintelui John F. Kennedy. Deranjat de faptul că Rand l-a comparat pe Kennedy cu Adolf Hitler, Cerf i-a cerut să schimbe titlul. Aceasta a refuzat să modifice titlul și a renunțat la serviciile Random House. Noua lucrare - sub numele de The Virtue of Selfishness și fără articolul despre Kennedy, asasinat înainte de lansarea sa - a fost publicată la editura New American Library^⁠(d).

Bibliografie

• Burns, Jennifer (2009). Goddess of the Market: Ayn Rand and the American Right. New York: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-532487-7. OCLC 313665028.
• Den Uyl, Douglas & Rasmussen, Douglas, eds. (1986) [1984]. The Philosophic Thought of Ayn Rand (paperback ed.). Chicago: University of Illinois Press. ISBN 0-252-01407-3. OCLC 15669115.
• Gladstein, Mimi Reisel (1999). The New Ayn Rand Companion. Westport, Connecticut: Greenwood Press. ISBN 0-313-30321-5. OCLC 40359365.
• Gladstein, Mimi Reisel & Sciabarra, Chris Matthew, eds. (1999). Feminist Interpretations of Ayn Rand. Re-reading the Canon. University Park, Pennsylvania: Pennsylvania State University Press. ISBN 0-271-01830-5.
• Heller, Anne C. (2009). Ayn Rand and the World She Made. New York: Doubleday. ISBN 978-0-385-51399-9. OCLC 229027437.
• Hocutt, Max (Winter 2008). "In Defense of Herbert Spencer". The Independent Review. 12 (3): 433–445.
• Kukathas, Chandran (1998). "Rand, Ayn (1905–82)". In Craig, Edward (ed.). Routledge Encyclopedia of Philosophy. Vol. 8. New York: Routledge. pp. 55–56. ISBN 0-415-07310-3. OCLC 318280731.
• Rand, Ayn (1964). The Virtue of Selfishness. New York: New American Library. ISBN 0-451-16393-1. OCLC 28103453.
• Sciabarra, Chris Matthew (1995). Ayn Rand: The Russian Radical. University Park, Pennsylvania: Pennsylvania State University Press. ISBN 0-271-01440-7. OCLC 31133644.