Sari la conținut

Tetravanghel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Minatură din Tetraevanghelul țarului Ioan Alexandru (sec. al XIV-lea)
Tetraevanghelul Târgoviște (1512)

Tetravanghelul (în greacă tetraevanghélion: tetra = patru și evangelion = Evanghelie) este o carte liturgică ortodoxă. Aceasta cuprinde cele patru evanghelii canonice împărțite în pericope (zaceale) precedate de ziua și săptămâna liturgică în care trebuie citite. Textul evangheliilor conține și indicațiile tipiconale[1]. Stă de obicei pe masa altarului și este îmbrăcat într-o ferecătură împodobită cu imagini ale evangheliștilor; tradiția interzice folosirea pielii de animal pe masa altarului.[2]

Tetraevanghelul (pl. tetraevanghele) nu trebuie confundat cu tetraevangheliarul sau evangheliarul, care conține numai pericopele pentru duminici și sărbători, așezate după tipic, respectiv cu Duminica Învierii la început.

  1. ^ Ion Gheție, Al. Mareș, Originile scrisului în limba română, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 335; Ion Gheție, Alexandru Mareș, Diaconul Coresi și izbânda scrisului în limba română, București, Editua Minerva, 1994, p. 76.
  2. ^ Liturgical books - OrthodoxWiki
  3. ^ George Oprescu (coordonator), Istoria Artelor Plastice în România, București: Editura Meridiane, 1968, vol I, pp. 191-193
  4. ^ Vasile Drăguț ș.a., Pictura Românească în imagini, București: Editura Meridiane, 1970, p. 25

Legături externe

[modificare | modificare sursă]