Stella Maris

Capela Stella Maris de la Balcic

Stella Maris (în latină Stella Maris: „Steaua Mării”, „Steaua de mare”) este denumirea unei capele în stil bizantin, care a fost construită la Balcic în 1929 la cererea reginei Maria a României, pentru momentele sale de rugăciune.

Capela de la Balcic

Biserica a fost ridicată de antrepriza Agostino Fabro după planurile arhitectului Roghabihab. Zugrăvită de pictorii Dumitru Brăescu (în 1929 Pantocratorul din turla capelei), respectiv Anastase Demian și Tache Papatriandafil (restul frescelor, în 1930), capela este construită din piatră locală, are în față o curte mică, o fântână și pietre funerare creștine.

Capela face parte din așa-numitul ansamblu „Cuibul Reginei", format din Castelul din Balcic, un pavilion de gardă, vila administratorului Carol Gutmann, vila prințului Nicolae, vila domniței Ileana, Mavi Dalga, Cara Dalga, Sabur Jevi, capela Stella Maris și alte vile pentru suită, toate înconjurate de o imensă grădină, pe malul Mării Negre.

Există și un model pe care l-a avut Regina Maria pentru capela Stella Maris din Balcic. Este vorba de Capela Sfântul Iacob, construită în secolul XV în localitatea Trikomo, un sătuc din zona de nord a insulei Cipru, la 20 km de Famagusta. Se pare că această capelă a fost văzută de regină cu prilejul unei călătorii pe Marea Mediterană, în anii de început ai primei domnii a regelui Mihai al României, când, după moartea regelui Ferdinand I al României, temându-se de o prezumptivă lovitură de stat ce ar fi fost pregătită de mareșalul Alexandru Averescu, a dus negocieri secrete pentru a-și pregăti o eventuală retragere rapidă.

Medalia din argint Stella Maris din Balcic, sculptată de Emil Wilhelm Becker și emisă cu ocazia depunerii inimii reginei Maria în capelă, în 1938

Conform dorinței testamentare a reginei, în 1938 inima aceteia a fost depusă în capela Stella Maris, în timp ce trupul i-a fost înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeș.

Capela din Bran și periplul inimii reginei

După ce în 1940 Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, în luna septembrie a aceluiași an prințesa Ileana a României a cerut aducerea la Bran a casetei cu inima reginei, care a fost depusă în bisericuța de lemn a castelului Bran (adusă de Regina Maria din satul Lueriu de pe Valea Mureșului, și aflată azi la schitul Jercălăi din Urlați, Prahova). Un an mai târziu, inima reginei a fost mutată într-o criptă special amenajată în stânca Măgurii Branului din apropiere, lângă spitalul de campanie nou înființat de principesa Ileana, ce purta chiar numele "Inima Reginei".

Replică a capelei Stella Maris, construită la Bran

Prințesa Ileana dorea să se construiască în curtea spitalului de război o copie a capelei Stella Maris de la Balcic, pentru a adăposti vasul cu inima reginei. Datorită greutăților din perioada războiului, piatra de temelie a acesteia a fost pusă abia în vara lui 1947, pe malul râului Turcu, în apropierea vămii medievale, fiind sfințită de părintele Arsenie Boca de la mânăstirea Sâmbăta. În câteva luni, bisericuța-replică era gata. Pictura din interiorul capelei fost executată de pictorul Arthur Verona. Capela nu a mai apucat să fie sfințită, și nici măcar să adăpostească inima reginei, pentru că la finele anului 1947 regimul comunist a abolit monarhia, iar regele Mihai, împreună cu mătușa sa principesa Ileana, a plecat în exil. Inima reginei Maria a rămas, astfel, în cripta din stâncă, unde a stat 27 de ani.

Există două versiuni a celor întâmplate în anii comunismului. În presă de după 2000 a circulat versiunea conform căreia la 5 iulie 1968 directorul Muzeului Bran, Titus N. Hasdeu, însoțit de mai mulți activiști comuniști, au deschis cripta și au forțat cu răngile sarcofagul de marmură aflat în interior. În sarcofag au găsit caseta de argint aurit cu inima reginei, casetă pe care au depus-o în casa de bani a muzeului Castelului Bran. În martie 1971 caseta ar fi fost transferată la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost deschisă. Conform website-ului proiectului „2019 capodopere din patrimoniul României” al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), caseta cu inima reginei a fost mutată din criptă la castel în 1974, iar în 1975, în baza unei hotărâri oficiale a autorităților județului Brașov, ajunge la MNIR. În caseta mare se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Și aceasta a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul MNIR, unde s-a aflat până la 3 noiembrie 2015, când a fost dusă la Castelul Regal Pelișor și depusă în Camera de Aur, locul unde a bătut pentru ultima oară, Camera de Aur fiind declarată Capelă Regală.

Caseta octogonală din argint are o greutate de 561 g. Ea era înfășurată într-o pânză imprimată cu stemele României și Angliei (sau, alternativ, cu imaginea celor două steaguri, unul pe fiecare față), și introdusă în caseta mai mare, de 7,57 kg din argint aurit, cu monturi de platină și peste 300 de pietre prețioase (briliante, safire și rubine)<ref name= DC>. Conform paginii de Web a MNIR, caseta mai mare a fost creată în 1892-93 de către bijutierul parizian Émile Froment-Meurice^{⁠(fr)[traduceți]}, și a fost în mod aproape cert oferită în dar la nunta principesei cu prințul Ferdinand din 1893. Pe o față, această casetă poartă inscripția în majuscule mici Alteței Sale Principesa Maria a Romàniei : Dòmnele Romàne, iar pe capac este reprezentată coroana regală, așezată pe steagul Regatului României. Pe fețele laterale este gravată monograma „M” (de la Maria) și stemele României de dinainte de 1918.

Capela din Bran a fost renovată și resfințită în anul 2005, în așteptarea vremurilor în care va adăposti din nou inima reginei Maria.

Vezi și

• ''Stella Maris''^{⁠(en)[traduceți]}, titlu acordat Fecioarei Maria din antichitate și des folosit in catolicism.
• Mânăstirea Stella Maris de pe Muntele Carmel; în Haifa, Israel
• Stella Maris de la Vitănești, copie a capelei din Balcic
• Aeroportul Stella Maris din așezarea cu același nume, Long Island, Bahamas