Starnberger See

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Lacul Starnberg
Starnberger See 1.JPG

Lacul Starnberg
Administrație
Țară/ȚăriGermania Germania
LandBavaria
Zona geograficăPrealpii bavarezi
Geografie
Coordonate47°54′14″N 11°18′26″E47°54′14″N 11°18′26″E
Tiplac natural
Suprafața lacului56,36 km²  Modificați la Wikidata
Suprafața minimă58,36 km²
Altitudine584 m
Lungimea malului49 km  Modificați la Wikidata
Lungime20,2 km
Lățimea medie4,675 km  Modificați la Wikidata
Lățimea maximă4,675 km
Adâncime medie53.2 m
Adâncime maximă127.8 m
Volum2,998,92 milioane m³
Hidrografie
Suprafața bazinului314,7 km²
Râu afluentSteinbach (Ostersee-Ach) și alți afluenți mici
Râu defluentWürm
Insule
Insule principaleRoseninsel (Insula Wörth)
Starnberger See.svg

Lacul Starnberg, până în 1962 Würmsee, în limba germană Starnberger See, este un lac glaciar de apă dulce din Bavaria superioară (Germania), la 25 de kilometri sud-vest de München. El este după Lacul Constanța, Müritz, Chiemsee și Lacul Schwerin al cincilea lac ca suprafață din Germania, dar al doilea în cantitatea apei datorită adâncimii sale medie mari. El face parte din Țara de cinci lacuri (Fünfseenland). Aria lui este o zonă neîncorporată în Districtul Starnberg. Proprietar este statul bavarez. eg. +

Geografie[modificare | modificare sursă]

Lacul Starnberg este cel mai lung lac bavarez și are, de asemenea, cel mai mare volum de apă și, după Chiemsee, cea mai mare suprafață. El este situat într-un cav glacial, creat de ghețari din epoca de glaciație din Alpi și are o lungime de 20 km de la nord la sud și o lățime de 3 până aproape 5 km de la est spre vest. Coastele de est și vest cad abrupt spre lac. El are o singură insulă mică de 2,56 ha, Roseninsel (Insula rozelor), la 170 m de malul de vest în golful Feldafing, denumită până în secolul al XIX-lea Wörthinsel. Afluxul principal este râulețul Steinbach numit și Ostersee-Ach cu mai mulți afluenți (Seeseitenbach, Rötlbach, Starzenbach, Maisinger Bach, Lüßbach, Salchstattbach, Kuglmühlbach, Buchscharn, Wirtsbach, Marzenbach, Singerbach) cu numai 3,6 m³/s apă în mediu care curg mai întâi printr-un lanț de lacuri mici numiți Osterseen. Restul apei provine de la cele subterane. Singurul efluent este râul mic Würm (4,5 m³/s), după care lacul a fost denumit până în 1962. Bazinul hidrografic are o dimensiune 314,7 km², care constă din aproximativ 39% păduri și deșeuri precum 5,4% de zone urbane sau agricole (fără domeniul Osterseen). Apa are o adâncime de până la 128 m.[1]

Următoarele comune au un mal cu lacul (în sens orar începând în nord):[2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche denumire a lacului este Uuirmseo care se găsește într-un document din 818, care se referă la satul Holzhausen. [3] Mai târziu a purtat numele Wirmsee, corespunzător unei surse timpurie din timpul împăratului Ludovic al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman (1314-1347). Numele s-a tras de la efluentul Wirm. La începutul secolului al XIX-lea, ortografia s-a schimbat în Würm și Würmsee.[3][4]

Primul vapor de salon cu aburi și zbaturi a fost dus pe cale în 1851. A purtat numele Maximilian (după regele bavarez) cu o capacitate pentru 300 de persoane.[5]

Din anul 1962, lacul este denumit oficial Starnberger See, termen folosit în popor deja de la sfârșitul secolului al XIX-lea, datorită construcții unei linii de cale ferată de la München la Starnberg (inaugurare pe 24 noiembrie 1854) care a fost frecventată de un număr mare de locuitori ai capitalei[6] precum construcția unei gări de aripă mai întâi provizorie cu șase peroane denumită Starnberger Bahnhof pentru traficul de scurtă distanță (1893). Aceasta există până în prezent (peroanele 27-36 ale Gării Centrale München).[7] Laculmai poartă și porecla Fürstensee (Lacul Principilor).

Timp de 5 ani, începând cu anul 1971, a fost construit un inel de canalizare menajeră pentru evacuarea de ape uzate produse în comunele în jurul lacului în stații de epurare. De atunci apa este de calitate superioară și multe specii de pește se dezvoltă în ea (babușcă, biban european, Coregonus (de: Renke), crap, lin, mihalț, păstrăv de lac, plătică, Salvelinus alpinus, somn sau știucă), spre bucuria familiilor de pescari comercianți stabilite de secole în regiune.[8][9][10]

Recreere și sport[modificare | modificare sursă]

Lacul reprezintă o zonă importantă de recreere și sport, în special pentru locuitorii capitalei München, deoarece este ușor accesibil cu S-Bahn (tren urban rapid) spre Starnberg și Tutzing (S 6) cu trenul spre Seeshaupt, sau prin autosträzile A95 și A952.

  • Pentru drumeți și bicicliști există un circuit de aproximativ 49 km lungime în jurul lacului care trece cu excepții scurte pe teren și drumuri forestiere blocate pentru traficul de autovehicule. Aproximativ 20 km al malului apei sunt accesibile în mod public.[11]
  • Zone de recreere cu plaje de gazon, locuri pentru grătar, terenuri de volei, tenis de masă și zone pentru windsurf, cele mai cunoscute în Kempfenhausen și între Ambach și Sankt Heinrich, cea mai mare fiind aria de recreere a orașului München între Niederpöcking și Possenhofen (accesibil pentru toți)[12]
  • Piscine naturale sau acoperite
  • Posibilități pentru sporturi acvatice ca de exemplu scufundare, windsurf, navigație cu ambarcațiuni cu vele sau motor (restricționat), schi nautic (numai la anumite ore precum locuri speciale)
  • Împrumut de bărci cu vâsle sau hidrobiciclete
  • Vânzare de peste proaspăt sau afumat
  • Multe restaurante și cafenele direct pe malul lacului
  • Școli pentru windsurf și navigație
  • Bayerische Seenschifffahrt (Asociația bavareză pentru navigația pe lacuri) operează servicii regulate, circuite turistice și servicii unice excepționale din aprilie până în octombrie cu 6 vase de coastă motor.[13]

Obiective turistice în apropiere (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Berg-Assenhausen: Turnul Bismarck[14])
  • Berg: Biserica votivă și crucea mare comemorabilă în lac pentru regele Ludovic al II-lea al Bavariei la mal[15] ([nord-est)
  • Bernried: Castelul Bernried, astăzi mănăstirea Maicilor de Misiune; Palatul Höhenried; Muzeul Buchheim=Muzeul Fantasiei cu colecția de artă a renumitului artist Lothar-Günther Buchheim (2001)
  • Feldafing: Colonia de vile
  • Münsing-Weipertshausen: Castelul Seeburg (sec. XIX)
  • Pöcking-Possenhofen; Castelul Possenhofen, unde ulterioara Elisabeta, împărăteasa Austriei și-a petrecut copilăria
  • Starnberg: Castelul Starnberg (sec. XI), muzeul „Starnberger See”, faimoasa cafenea „Undosa”; Villa rustica, moșie antică română (la Leutstetten)
  • Tutzing: Parohia Sf. Iosif (1829)
  • Feldafing: Vizita Insulei rozelor (Roseninsel) cu un parc de diferite roze, fostul cazino, multe drumuri de plimbare (traversarea cu un feribot de la Glockensteg (podețul clopotului)[16]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Brigitte Nixdorf, Mike Hemm și alții: „Dokumentation von Zustand und Entwicklung der wichtigsten Seen Deutschlands, partea 11: Bavaria, editat de „Brandenburgische Technische Universität Cottbus” în numele Oficiului Federal German pentru Conservare, Cottbus 2004, p. 76 pp.
  2. ^ Starnberger Fünf-Seen-Land
  3. ^ „Würmsee”, în: „Arbeitskreis für Ortsgeschichteforschung der Würmregion - Materialien zur Ortsgeschichtsforschung in der Würmregion”, Gauting 2001, p. 245
  4. ^ Ignatz Menzel (ed.): „Regesten Kaiser Ludwigs des Bayern – Die Urkunden aus Klöstern und Stiftsarchiven im Bayer. Hauptstaatsarchiv und in der Bayer. Staatsbibliothek, Bayerische Staatsbibliothek, München 1996, p. 289
  5. ^ Michael W. Weithmann: „KLeine Geschichte Oberbayerns”, în capitolul: „Die Wiedergeburt Oberbayerns”, Editura F. Pustet, Regensburg 2016, p. 4
  6. ^ Elisabethmuseum Possenhofen
  7. ^ Süddeutsche Zeitung, de sâmbătă, 19 septembrie 2015, în „Magazin”, articolul „Bahnhofshalle mit Herz”
  8. ^ 5-Seen-Land.de
  9. ^ Fischereigenossenschaft Würmsee
  10. ^ Uli Mösslang: „Fische im Starnberger See [1]
  11. ^ Rute de călătorie în jurul Lacului
  12. ^ Zonele de recreare în jurul lacului
  13. ^ Navigația pe lac
  14. ^ Turnul Bismarck
  15. ^ Ghid turistic
  16. ^ Info Insula Rozelor

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]