Stanisław Staszic
| Stanisław Staszic | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Stanisław Wawrzyniec Staszic  |
| Născut | [1][2][3][4] Schneidemühl, Polonia-Lituania[4] |
| Decedat | (70 de ani)[1][5][2][3] Varșovia, Regatul Congresului[6][4] |
| Înmormântat | Zespół klasztorny Kamedułów na Bielanach w Warszawie[*] Grób Staszica[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (accident vascular cerebral) |
| Cetățenie | Uniunea Polono-Lituaniană Regatul Congresului |
| Religie | Biserica Catolică catolicism |
| Ocupație | lingvist poet geograf filosof traducător geolog politician preot romano-catolic[*] transitional deacon[*] educator[*] scriitor politic[*] prezbiter[*] activist educațional[*] savant[*] |
| Limbi vorbite | franceză poloneză[5] |
| Activitate | |
| Domiciliu | Piła[7] Leipzig[7] Göttingen[7] ...încă 3 |
| Alma mater | Colegiul iezuit din Poznan |
| Organizație | Andrei Zamoyski |
| Premii | Ordinul Vulturul Alb Ordinul „Sfântul Stanislas"[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Stanisław Wawrzyniec Staszic (n. 6 noiembrie 1755, Piła - d. 20 ianuarie 1826, Varșovia) a fost o figură de frunte a Iluminismului polonez, un preot catolic, filozof, geolog, scriitor politic, poet, publicist, traducător și om de stat. Din 1809 a activat fiind Ministru de stat al Ducatului Varșoviei, din 1810 - Consilier al Ducatului Varșoviei, iar mai târziu din 1824 - ministru de stat al Congresului Poloniei.
Pe vremea „Marelui Sejm” Staszic a susținut linia reformelor și Constituția de la 3 mai 1791. Din 1800, a fost membru al Societății Prietenii Științei (Towarzystwo przyjaciół Nauk) din Varșovia, iar din 1808 - președintele acesteia.
Este patronul Academiei de Știință și Tehnologie AGH din Cracovia.
A încetat din viață în 20 ianuarie 1826, la Varșovia, unde a poruncit împărțirea proprietății sale la săraci.
Primele publicații
[modificare | modificare sursă]- Uwagi na życiem Jana Zamoyskiego kanclerza i hetmana wielkiego koronnego. Do dzisiejszego stanu Rzeczypospolitej Polskiej przystosowane. 1787
- Przestrogi dla Polski z teraźniejszych politycznych Europy związków i z praw natury wypadające. 1790
- O ziemiorództwie gór dawnej Sarmacji a później Polski. 1805
- O statystyce Polski. Krótki rzut wiadomości potrzebnych tym, którzy ten kraj chcą oswobodzić i tym którzy w nim chcą rządzić. 1809
- O ziemiorództwie Karpatów i innych gór i równin Polski. 1815
- Myśli o politycznej równowadze Europy (Gânduri despre echilibrul politic al Europei). 1815
- Ród ludzki. Poema dydaktyczne. (Rasa umană. Poemă didactică) 1820
- Dzieła Stanisława Staszica. W opracowaniu autora. T. I - IX. 1816-1820 [8]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 Andrew Bell. „Stanislaw Staszic” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 „Internet Philosophy Ontology project” (în engleză). Wikidata Q6023365. Accesat în .
- 1 2 3 http://tnk.krakow.pl/czlonkowie/staszic-stanislaw/. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Stanisław Staszic” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 3 https://encyklopedia.pwn.pl/haslo/Staszic-Stanislaw;3979226.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ AGH. „Stanisław Staszic”. AGH. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- pl Stanisław Staszic Arhivat în , la Wayback Machine.
- pl Stanisław Staszic[nefuncțională – arhivă]