Sari la conținut

Stagno di Cagliari, Saline di Macchiareddu, Laguna di Santa Gilla

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stagno di Cagliari, Saline di Macchiareddu, Laguna di Santa Gilla
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Orașul metropolitan Cagliari
Italia
Coordonate39°12′59″N 9°02′39″E ({{PAGENAME}}) / 39.216389°N 9.044167°E
Suprafață5.983 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ITB040023[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Stagno di Cagliari, Saline di Macchiareddu, Laguna di Santa Gilla este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 5.983 ha, din care 6 % marine.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Stagno di Cagliari, Saline di Macchiareddu, Laguna di Santa Gilla este situat la coordonatele 39°12′59″N 9°02′39″E / 39.216389°N 9.044167°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Stagno di Cagliari, Saline di Macchiareddu, Laguna di Santa Gilla a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 1995 pentru a proteja 71 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2017[2].[3][4]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 12 habitate naturale: Dune mobile cu vegetație embrionară, Straturi cu Posidonia (Posidonion oceanicae), Lagune de coastă, Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase și nisipoase, Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Bancuri de nisip acoperite în permanență slab de apă marină, Stepe sărăturate mediteraneene (Limonietalia), Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi), Dune cu vegetație ierboasă Brachypodietalia cu specii anuale, Vegetație anuală la limita mareei, Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea), Pășuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi).[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • păsări (66): privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), pescăruș albastru (Alcedo atthis), Alectoris barbara, rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), egretă mare (Ardea alba), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rață roșie (Aythya nyroca), Bubulcus ibis, pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), bătăuș (Calidris pugnax), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), chirichița cu obraz alb (Chlidonias hybrida), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), gușă vânătă (Cyanecula svecica), egretă mică (Egretta garzetta), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), lișiță (Fulica atra), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), cocor (Grus grus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), piciorong (Himantopus himantopus), Hydrocoloeus minutus, pescăriță mare (Hydroprogne caspia), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), Larus audouinii, pescăruș argintiu (Larus cachinnans), Larus genei, pescăruș-cu-cap-negru (Larus melanocephalus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mal nordic (Limosa lapponica), sitar de mâl (Limosa limosa), gaia neagră (Milvus migrans), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), vultur pescar (Pandion haliaetus), Phalacrocorax aristotelis desmarestii, Phoenicopterus ruber, lopătar (Platalea leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), Porphyrio porphyrio porphyrio, cristei de baltă (Rallus aquaticus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră mică (Sternula albifrons), Sylvia sarda, silvie de tufiș (Sylvia undata), călifar alb (Tadorna tadorna), chiră de mare (Thalasseus sandvicensis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus)
  • pești (2): Alosa fallax, Aphanius fasciatus
  • reptile (3): țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 3 specii de plante, 109 specii de păsări, 2 specii de amfibieni, 8 specii de reptile.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în iunie 2018 
  2. ^ a b DM 07/04/2017 - G.U. 98 del 28-4-2017
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Stagno di Cagliari, Saline di Macchiareddu, Laguna di Santa Gilla”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Stagno di Cagliari, Saline di Macchiareddu, Laguna di Santa Gilla”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stagno_di_Cagliari,_Saline_di_Macchiareddu,_Laguna_di_Santa_Gilla&oldid=16357744