Speranța Rădulescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Speranța Rădulescu
Date personale
NăscutăRomânia 13 februarie 1949, Buzău
Ocupațiemuzicolog, profesor universitar
Activitate
Gen muzicalmuzică cultă, folclor, lăutărească
Instrument(e)pian

Speranța Rădulescu (n. 13 februarie 1949, Buzău) este un reputat muzicolog, antropolog și distinsă cercetătoare, specialistă în muzicile de tradiție orală (folclor muzical) și muzicile de metisaj.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la data de 13 februarie 1949 în Buzău.

Studiile muzicale le începe la Liceul de muzică „George Enescu” (harpă și pian).

între 1967-1973 urmează Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (secția compoziție muzicală), la clasa profesorilor Tudor Ciortea și Myriam Marbé, pe care îl absolvă ca șefă de promoție. Aici a fost colegă cu compozitorul Adrian Enescu.[1]

Între 1973-1990 este cercetător științific la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București, unde se preocupă în paralel și de muzicologie.

În 1979 devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Din 1980 preia pentru o vreme funcția de șef al secției de muzică și coregrafie a institutului.

Între 1982-1984 se ocupă de editarea unor discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”.

În 1984 devine doctor în muzicologie la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, conducătorul tezei fiind profesorul Romeo Ghircoiașiu.

În 1987 a primit Premiul Academiei Române, an în care devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

În 1990 devine cercetător la Muzeul Țăranului Român din București.

În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând cu anul 2000 se trece la producția pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles Cros“ din Franța. În 2006, unul dintre discuri, conținând muzici aromâne, primește Premiul Criticii Germane a Discului.

În prezent este profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică și cercetător în retragere la Muzeul Țăranului Român, în calitate de etnomuzicolog.

Realizări[modificare | modificare sursă]

A colaborat cu importante reviste și publicații periodice atât din țară, cât și din străinătate, precum: „Cahier de musiques traditionneles” (Geneva), „Ethnologie française ” (Paris), „Martor”, „Revista de etnografie și folclor”, „România literară” ș.a.

A susținut numeroase comunicări științifice și conferințe în Franța, Elveția, Marea Britanie, Germania, Senegal, Slovacia, Spania etc.

A organizat concerte de muzică tradițională (Elveția, Franța) în Occident și în România, la Muzeul Țăranului Român. Este membră al SFE (Société Française d’Ethnomusicologie), ICTM (International Council for Traditional Music), UCMR (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România).

Distincții[modificare | modificare sursă]

În 1984 primește Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române pentru lucrarea Taraful și acompaniamentul armonic în muzica de joc, iar în 1994 este distinsă cu „Premiul Uniunii Interpreților și Criticilor Muzicali din România” pentru promovarea operei lui George Enescu.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

Proprii[modificare | modificare sursă]

  • Taraful și acompaniamentul armonic în muzica de joc, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1984, 724 p.
  • Cîntecul: Tipologie muzicală. I. Transilvania meridională, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1990, 256 p. ISBN 973-42-0054-2
  • Hopa-Tropa-Europa, București, Muzeul Țăranului Român, 1992, 42 p.
  • Peisaje muzicale din România secolului XX, București, Editura Muzicală, 2002, 192 p. ISBN 973-42-0297-9
  • Taifasuri despre muzica țigănească / Chats about Gypsy Music, București, Editura Paideia, 2004, 247 p. ISBN 973-596-204-7
    reed. Editura Paideia (ediția a II-a), 2015, 300 p. ISBN 978-606-748-073-3
  • Muzici și societăți (broșură), București, Editura Universității Naționale de Muzică, 2012, 28 pag. ISBN 978-973-1905-99-0

Coautor[modificare | modificare sursă]

  • Vom muri și vom fi liberi, București, Editura Meridiane, 1990, 340 pag. ISBN 978-973-33-0112-7 (în colaborare cu Irina Nicolau și Ioana Popescu)
  • Din răsputeri. Glasuri și cetere din Țara Oașului, București, Institutul Cultural Român, 2006, 268 pag. ISBN 973-577-499-2 (în colaborare cu Jacques Bouët și B. Lortat-Jacob)
  • Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music, Lanham, Boulder, New York, London, Rowman & Littlefield, 2016, 348 pag. ISBN 978-144-226-708-4 (în colaborare cu Margaret Beissinger și Anca Giurchescu)

Studii și articole[modificare | modificare sursă]

Revista de Etnografie și Folclor[modificare | modificare sursă]

  • „Analiza unui text muzical lăutăresc”, în REF, tomul 22, nr. 1, 1977, p. 32-61
  • „Operații de gândire implicate în transcrierea textului muzical de tradiție orală”, în REF, tomul 24, nr. 2, 1979, p. 178-183
  • „Forme de manifestare a univocalității în folclorul muzical românesc”, în REF, tomul 28, nr. 1, 1983, p. 16-37
  • „Istoria tarafului sătesc trăită și comentată de lăutarii înșiși”, în REF, tomul 29, nr. 2, 1984, p. 159-170
  • „Ucenicia lăutarului”, în REF, tomul 30, nr. 2, 1985, p. 111-124
  • „Plurispecializarea lăutarului”, în REF, tomul 31, nr. 1, 1986

Anuarul I.C.E.D.[2][modificare | modificare sursă]

  • „Taraful de concert și problemele spectacolului de folclor” (în colaborare cu Irina Nicolau) în Anuarul ICED, seria A, nr. 1, 1979
  • „Creația enesciană în prelungirea unor straturi vechi de muzică populară” în Anuarul ICED, Seria A, nr. 2, 1980
  • „Posibilitățile și limitele filmului etnografic în cercetarea etnologică actuală” (în colaborare cu Irina Nicolau) în Anuarul ICED, Seria A, nr. 3, 1981
  • „Sistemul muzicii folclorice în contemporaneitate” în Anuarul ICED, Seria A, nr. 6-7, 1987
  • „Relația muzică-text în cântecul contemporan” în Anuarul ICED, Seria A, nr. 6-7, 1987
  • „Formații și interpreți de muzică populară în festivalul Cântarea României” în Anuarul ICED, Seria B, 1987

Revista Muzica[modificare | modificare sursă]

  • „Lectura psiho-semiotică a mesajului muzical” în Muzica, nr. 11, 1987
  • „Festivalul Maria Tănase” (în colaborare cu Ștefan Cărăpănceanu) în Muzica, nr. 7, 1980
  • „Ansamblul (vocal-)instrumental folcloric românesc. Schiță tipologică”, în Muzica, nr. 10-11, 1980
  • „Elemente de proveniență folclorică în muzica enesciană” în Muzica, nr. 9, 1981
  • „Despre autenticitatea folclorului difuzat prin mijloacele comunicării de masă” în Muzica, nr. 10-11, 1981
  • „Prelegeri despre folclorul muzical românesc în Marea Britanie” în Muzica, nr. 3, 1985
  • „Difuzarea folclorului prin mijloacele comunicării de masă” în Muzica, nr. 2, 1985
  • „Opinii despre „poluarea” muzicii noastre populare” în Muzica, nr. 12, 1986
  • „Săptămânile muzicii populare românești la Geneva și Paris” în Muzica, nr. 8, 1988
  • „Tendințe în evoluția muzicii noastre folclorice” în Muzica, nr. 6, 1989
  • „Evoluția acordajului viorii populare în Țara Oașului” (în colaborare cu Felicia Diculescu) în Muzica, nr. 3, 1990
  • „Tiberiu Alexandru” în Muzica, nr. 2, 1995
  • „Consecințele în planul muzicii tradiționale ale prefacerilor politice în curs” în Muzica, nr. 2, 1995
  • „The Traditional Music’s evolution” în Muzica, nr. 4, 1997
  • „Față în față cu prefacerea muzicilor de tradiție orală” în Muzica, nr. 4, 1997
  • „Trioul instrumental „Drum”, taraful din Gherla și Fanfara din Zece Prăjini” în Muzica, nr. 3, 1999
  • „O minoritate într-un context plurietnic: evreii din ținutul Botoșani și muzica lor de petrecere” (în colaborare cu Florin Iordan) în Muzica, nr. 3, 2010
  • „Un savant european al etnomuzicologiei” în Muzica, nr. 1, 2011

Revue Roumaine d’Histoire de l’Art (RRHA)[modificare | modificare sursă]

  • „Significant Specific Composition Devices in Paul Constantinescu’s Symphony in D.” în RRHA, tome XII, nr. 2, 1975
  • „Clemansa Liliana Firca, Direcții în muzica românească, 1900-1930” în RRHA, tome XIII, 1976
  • „La lecture psycho-sémiotique du message musical” în RRHA, tome XIV, 1977
  • „Quelques considérations sur la communication artistique musicale de la perspective du système sémiologique de Louis Prieto” în RRHA, tome XVI, 1977
  • „La technique de variation et de développement du motif dans les quatuors a cordes op. 22 de Georges Enesco” în RRHA, tome XV, 1978
  • „Considérations critiques sur le spectacle de folklore contemporain” (în colaborare cu Irina Nicolau) în RRHA, tome XVIII, 1978
  • „Traditional Music in Man-Oriented Cognitive Acts. Some Romanian Cases” în RRHA, tome XXVII, 1990
  • „Consequences of the Political Changes in Romanian Peasant Music” în RRHA, tome XXXI, 1994

Studii și Cercetări de Istoria Artei (SCIA)[modificare | modificare sursă]

  • „Relații de determinare instituite la nivel formal între textele poetice și cele muzicale ale ciclului de lieduri or.15 Sept chansons de Clement Marot de George Enescu” în SCIA, tome 26, 1979
  • „Microstructuri melodice subordonate principiului sonată în suita Impresii din copilărie de George Enescu” în SCIA, tome 32, 1985

Secolul 20 / Secolul 21[modificare | modificare sursă]

  • „Colecția Universală a Muzicii Populare Înregistrate” în Secolul 20, nr. 310-312, 1984
  • „Samuel Baud-Bovy”, în Secolul 20, nr. 310-312, 1984
  • „Muzici de metisaj pan-balcanic” în Secolul 20 (Balcanismul), nr. 7-9, 1996
  • „Satul Zece Prăjini față în față cu problema identității” în Secolul 21, nr. 1-7, 2002
  • „Kulturfabrik. Impresii dezordonate” în Secolul 21, nr. 7-12, 2007

Revue Dialogue[modificare | modificare sursă]

  • „Musique d’ensemble: le taraf traditionnel” în Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des traditions orales Méditerranéennes, Jacques Bouët (ed.), nr. 12/13, Montpellier, Université Paul Valery, 1984

Cahiers de musique traditionnelle[modificare | modificare sursă]

  • „La formation du lăutar roumain” în Cahiers de musique traditionnelle, vol. 1, Genève, 1988
  • „L’accompagnement harmonique dans la musique paysanne roumaine” în Cahiers de musique traditionnelle, vol. 6, Genève, 1993
  • „Musiques de métissage pan-balkanique en Roumanie” în Cahiers de musique traditionnelle, vol. 13, Genève, 2000

East European Meetings in Ethnomusicology (EEME)[modificare | modificare sursă]

  • „Fidders’ Contracts and Payements” în EEME, vol. 3, 1996
  • „The Peasant Brass Band in Romania” în EEME, vol. 6, 1999

Revista Martor - Muzeul Țăranului Român[modificare | modificare sursă]

  • „Gypsy Music vs. music of the Others” în Martor, nr. 1, 1996
  • „Constantin Brăiloiu et l’ethnomusicologie d’aujourd’hui” în Martor, nr. 3, 1998
  • „Le fond “Constantin Brăiloiu” dans la bibliothèque du Musée de l’Homme” în Martor, nr. 3, 1998
  • „Pan-Balkanic Waves in Romanian Oral Music” în Martor, nr. 6, 2001
  • „Musician Gică Diricel: His Music and Estrangement” în Martor, nr. 6, 2001

Ethnologie Française[modificare | modificare sursă]

  • „La musique paysanne roumaine. Sythématisation ethnomusicologique et taxinomie populaire” în Ethnologie Française, tome XXV, nr. 3, 1995

Anthropology Today[modificare | modificare sursă]

  • „Traditional Musics and Ethnomusicology under Political Pressure: the Romanian Case” în Anthropology Today, vol. 13, no 6, London, December 1997

Etudes Tsiganes[modificare | modificare sursă]

  • „Les manele, symbole de la “décadence” în Etudes Tsiganes. Revue trimestrielle, nr. 38. Paris, 2010

Yearbook for Traditional Music (ICTM)[modificare | modificare sursă]

  • „Pan-Balkan and Euro-American Fusion Music and Dance. The Case of the Romanian Manea” (în colaborare cu Anca Giurchescu) în Yearbook for Traditional Music, vol. XLIII, 2011

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob, Speranța Rădulescu: Din răsputeri. Glasuri și cetere din Țara Oașului / À tue tête. Chant et violon au Pays de l’Oach (2002, Collection „Hommes et musiques”, Paris, Université Paris-Nanterre), București, Institutul Cultural Român, 2006, 268 p.
  • Aubert, Laurent: Muzica celuilalt / La musique de l’autre (2001, Genève, Georg éditeur), Ploiești, Editura Premier, 2007, 144 p. (traducere în colaborare cu Emanuela Geamănu)
  • Aubert, Laurent (ed.): Memorie activă. Omagiu lui Constantin Brăiloiu / Mémoire vive. Hommages à Constantin Brăiloiu (2009, MEG – Musée d’ethnographie de Genève, collection Tabou), București, Editura Martor, 2011, 272 p.
  • Lortat-Jacob, Bernard: Indieni cântăreți. Urechea etnologului / Indiens chanteurs. L’oreille de l’ethnologue (2009 [1994], Paris, Herman Editeurs), București, Editura Martor, 2015, 244 p.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cosma, Viorel: Muzicieni din România, vol. VIII (P-S), Editura Muzicală, București, 2005, pp. 166-168 ISBN 973-42-0404-1
  • Datcu, Iordan: Dicționarul etnologilor români (ediția a III-a), Editura Saeculum I.O., București 2006, pp. 748-750 ISBN 973-642-098-1

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ dilemaveche.ro: „Am vrut ca muzica mea să fie personaj“ - interviu cu Adrian ENESCU. Accesat la 7.03.2017
  2. ^ Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice

Legături externe[modificare | modificare sursă]