Simeon Reli

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Simeon Reli
Simeon Reli.jpg
Simeon Reli
Date personale
Născut 25 iulie 1882
Decedat 10 octombrie 1945 (63 de ani)
Ocupație istoric

Simeon Reli (n. 25 iulie 1882, Pătrăuții de Sus, azi în raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina - d. 10 octombrie 1945, Suceava) a fost un profesor de teologie și istoric bisericesc din Bucovina.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut în satul Pătrăuții de Sus, aflat astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, Simeon Reli a urmat studii la Liceul din Cernăuți (1896-1904), Facultatea de Teologie din Cernăuți (1904-1908). El a devenit licențiat în Litere și Filosofie la Universitatea din Cernăuți, apoi a obținut doctoratul în teologie în anul 1928.

Simeon Reli a fost profesor de istorie bisericească la Facultatea de Teologie din Cernăuți, îndeplinind în perioada 1934-1935 și funcția de decan al acestei instituții. A urmat studii de specializare în istorie și cercetări de arhivă la Viena (1928-1929).

Recunoscut specialist în istoria Bucovinei, mai ales în istoria bisericească a acestei provincii, profesorul Reli a fost desemnat pentru a îndeplini mai multe demnități legate de protejarea patrimoniului istoric: membru în Comisia Monumentelor Istorice – secția pentru Bucovina, secretar apoi director delegat al Arhivelor Statului din Cernăuți, organizatorul Muzeului istoric bisericesc și etnografic al Mitropoliei din Cernăuți.

A murit în refugiu la Suceava în anul 1945, fiind înmormântat în Cimitirul Pacea din fosta capitală a Moldovei.

Prin Hotărârea nr. 97/2000 a Consiliului Local Siret, prof. Simeon Reli a primit post-mortem titlul de cetățean de onoare al orașului Siret, ca urmare a faptului că a scris prima monografie a acestei localități. În prezent, o stradă din Siret îi poartă numele.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Mormântul prof. dr. Simeon Reli în Cimitirul Pacea din Suceava

Profesorul Simeon Reli a publicat valoroase studii de istorie bisericească (îndeosebi privind Bucovina), de pedagogie, lucrări literare. Lucrările sale tratează în mod special istoria bisericească a Bucovinei, el studiind documente inedite aflate în arhivele din Viena și Cernăuți. De asemenea, a scris și articole de culturalizare și recenzii în revistele "Candela", "Junimea Literară", "Revista de Pedagogie", "Glasul Bucovinei" și "Bucovina", toate din Cernăuți.

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • Amintiri dintr-un castel la Nistru. Icoane istorice din trecutul românesc al satelor Bucovinei dintre Nistru și Prut (Ed. Cartea Românească, București, 1923)
  • Orașul Siret în vremuri de demult. Din trecutul unei vechi capitale a Moldovei (Cernăuți, 1927)
  • Propaganda catolică austriacă împotriva Bisericii Ortodoxe române din Bucovina (Cernăuți, 1928)
  • Icoane din trecutul național-bisericesc al Bucovinei, 1840-1880 (Cernăuți, 1932)
  • Călăuza monumentelor religioase-istorice din Eparhia Bucovinei (Cernăuți, 1937)
  • Biserica Ortodoxă Română din Maramureș în vremile trecute (Cernăuți, 1938)
  • Istoria vieții bisericești a românilor, vol. I (Cernăuți, 1942)

Articole[modificare | modificare sursă]

  • Din suferințele Bisericii noastre ortodoxe sub stăpânirea austriacă, în “Candela", XXXV, 1925, nr. 3-7, p. 212-236 (și extras)
  • Începuturile catolicismului austriac în Bucovina, în rev. “Codrul Cosminului", IV, 1927 (și extras, 1928, 19 p.)
  • Politica religioasă a Habsburgilor față de Biserica Ortodoxă Română în secolul al XIX-lea în lumina unor acte și documente inedite din arhiva Casei și Curții imperiale din Viena, în “Codrul Cosminului", IV, 1927, p. 449-561 (și extras, 1928, 117 p.)
  • Bucovineni celebri în ierarhia Moldovei (1777-1850), în ,,Candela", XL, 1929, p. 407-431 (și extras, 1930)
  • Ctitoriile religioase românești din Polonia, în “Candela", XLI, 1930, p. 453-464
  • Din viața religioasă și bisericească a Sucevei în secolele XVII-XIX, în “Candela", an XLI, 1931, p. 55-88 (și extras, 39 p.)
  • Relatiile dintre Biserică și Stat în România vremurilor trecute, în ,,Candela", an. XLIV, 1933, p. 21-43
  • Medicina călugărească în trecutul românesc, în “Candela", an.XLV, 1934, p. 16-31
  • Originea și evoluția istorică a costumului preoțesc la români, în “Candela", XLVI, 1935, p. 71-116 (și extras, 1936, 48 p.)
  • Originea și vechimea creștinismului la români, în ”Candela",an XLVII, 1936, p. 17-70 (și extras, 1937, 56 p.)
  • Cultura religioasă în mănăstirile noastre voievodale, în “Candela", an. LV-LVI, 1944/45, p. 1-24
  • Monografiile mănăstirilor Putna, Sucevița, Dragomirna, evocări de mari cărturari ș.a.

Legături externe[modificare | modificare sursă]