Silicat de zirconiu(IV)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Silicat de zirconiu
Denumiri
Alte denumiriOrtosilicat de zirconiu
Identificare
Număr CAS10101-52-7
PubChem CID61775
Informații generale
Formulă chimicăZrSiO4
Masă molară183.305
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.


Silicatul de zirconiu (sau ortosilicatul de zirconiu) este un compus chimic cu formula ZrSiO4. Apare în natură ca zircon, aparținând clasei silicaților. Praful de silicat de zirconiu este cunoscut sub numele de „făină de zircon”.

Silicatul de zirconiu este de obicei incolor, dar impuritățile induc diferite colorații. Este insolubil în apă, acizi, soluții alcaline și aqua regia. Duritatea sa este de 7,5 pe scara Mohs.[2]

Obținere[modificare | modificare sursă]

Silicatul de zirconiu apare în natură sub forma mineralului zircon. Minereul este extras din depozitele naturale și concentrat prin diferite tehnici. Se separă de nisip prin metode electrostatice și electromagnetice.

De asemenea, compusul poate fi sintetizat prin topirea ZrO2 și SiO2 în arc electric, sau prin reacția unei sări de zirconiu cu silicat de sodiu într-o soluție apoasă.

Utilizări[modificare | modificare sursă]

Silicatul de zirconiu este utilizat pentru fabricarea materialelor refractare și pentru aplicații în care este necesară rezistență la coroziune în mediu alcalin. Se folosește și în producția unor ceramice, emailuri și glazuri ceramice. În smalțuri și glazuri servește ca opacizant. Poate fi prezent și în unele cimenturi. O altă utilizare a silicatului de zirconiu este sub formă de bile/pulbere pentru măcinare și rectificare. Straturi subțiri din silicat de zirconiu și silicat de hafniu (produse prin depunerea chimică în fază de vapori) pot fi utilizate ca materiale dielectrice în calitate de înlocuitor al dioxidului de siliciu în semiconductori.[3]

Disilicatul de ziconiu este utilizat în construcția coroanelor dentare datorită durității sale și a reactivitatății extrem de scăzute.

Toxicitate[modificare | modificare sursă]

Silicatul de zirconiu este un iritant abraziv pentru piele și ochi. Expunerea cronică la praf poate provoca granulom pulmonar, inflamația pielii și granulom al pielii.[4] Cu toate acestea, nu există efecte adverse cunoscute pentru ingestia normală, accidentală. [5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „silicat de zirconiu”, Zirconium silicate (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ P. Patnaik (). Handbook of inorganic chemicals. McGraw-Hill Professional. p. 1002. ISBN 0-07-049439-8. 
  3. ^ Lide, David R. (). Handbook of Chemistry and Physics (ed. 87). Boca Raton, FL: CRC Press. pp. 4–96. ISBN 0-8493-0594-2. 
  4. ^ „Zirconium silicate MSDS” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ „Material Safety Data Sheet” (PDF). Agsco.com. Accesat în .