Rudjer Josip Boscovich

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rudjer Josip Boscovich
Rudjer Boskovic.jpg
Date personale
Născut [1][2][3] Modificați la Wikidata
Dubrovnik, Republica Ragusa[4] Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Milano, Imperiul Habsburgic[5][6] Modificați la Wikidata
Părinți Nikola Bošković[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Republic of Dubrovnik Flag.png Republica Ragusa Modificați la Wikidata
Etnie italian Modificați la Wikidata
Religie catolicism Modificați la Wikidata
Ocupație fizician
astronom
matematician
filozof
diplomat
poet
teolog[*]
preot
polimat
istoric
om de știință
scriitor
cleric[*]
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea Pontificală Gregoriană  Modificați la Wikidata
Organizație Universitatea Pontificală Gregoriană  Modificați la Wikidata
Premii Membru al Societății Regale[*]

Ruđer Josip Bošković (n. 18 mai 1711 la Ragusa - d. 13 februarie 1787 la Milano), cunoscut și sub numele Roger Joseph Boscovich sau latinizat: Rogerius Josephus Boscovich, a fost un matematician, fizician, astronom și filozof din Republica Ragusa.

Biografie[modificare | modificare sursă]

În 1725 a intrat în ordinul iezuiților. A fost profesor de matematică la Colegiul Romanum din Roma. De asemenea, a fost membru al Academiei din Roma și al Royal Society.

A călătorit prin mai multe țări europene, fiind o persoană de mare reputație. Este ales deputat la Viena pentru apărarea intereselor republicii Lucca și stabilirea granițelor.

Ducele de Toscana l-a distins pentru meritele sale și i-a oferit funcția de profesor de matematică la Universitatea din Pavia.

Contribuții științifice[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Boscovich din parcul Zrinjevac, Zagreb

Papa i-a solicitat să efectueze un studiu privind consolidarea cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma.

A efectuat observații, constatări și calcule împreună cu matematicienii Thoma le Sueur și François Jacquier, care au fost consemnate într-o lucrarea publicată la Roma.

În 1750, împreună cu astronomul Christophe Maire, a întocmit harta trigonometrică a posesiunii bazilicii Sf. Petru. În 1761 a însoțit pe ambasadorul Veneției la Constantinopol, de unde a plecat în Polonia cu ambasadorul Angliei, cu care ocazie Boscovich a trecut prin Iași, unde a găsit, la curtea domnească, o serie de instrumente astronomice, pe care le-a utilizat la studierea planetei Venus.

Boscovich a fost precursorul școlii italiene de combinatorică.

Ca atomist, s-a ocupat de teoria structurii discontinue a corpurilor.

În 1753 emite ipoteza inexistenței atmosferei lunare.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Philosophiae naturalis theoria, 1758
  • 1737: Trigonometriae sphericae constructio
  • 1752: Elementa Universa Mathesoes
  • 1764: De solis ac lunae defectibus.

A scris 71 de lucrări care în ansamblul lor cuprind: matematică pură, fizică, astronomie, optică, călătorii și studii geometrice.

Activitatea lui Boscovich a fost descrisă și comentată de către Jérôme Lalande, Montferrier, Cavalero și alții.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rudjer Josip Boscovich
  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat la 22 august 2017 
  2. ^ a b SNAC, accesat la 9 octombrie 2017 
  3. ^ a b Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat la 9 octombrie 2017 
  4. ^ "Rudjer Josip Boscovich", Gemeinsame Normdatei, accesat la 13 decembrie 2014 
  5. ^ "Rudjer Josip Boscovich", Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014 
  6. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)