Rudjer Josip Boscovich

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Rudjer Josip Boscovich
Rudjer Boskovic.jpg
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Dubrovnik, Republica Ragusa[4] Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Milano, Imperiul Habsburgic[5][6] Modificați la Wikidata
PărințiNikola Bošković[*] Modificați la Wikidata
CetățenieRepublic of Dubrovnik Flag.png Republica Ragusa Modificați la Wikidata
Etnieitalian Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
astronom
matematician
filozof
diplomat
poet
teolog[*]
preot
polimat
istoric
geograf
scriitor
cleric[*]
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Pontificală Gregoriană  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Pontificală Gregoriană  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*]

Ruđer Josip Bošković (n. ,[1][2][3] Dubrovnik, Republica Ragusa[4] – d. ,[1][2][3] Milano, Imperiul Habsburgic[5][6]), cunoscut și sub numele Roger Joseph Boscovich sau latinizat: Rogerius Josephus Boscovich, a fost un matematician, fizician, astronom și filosof din Republica Ragusa.

Biografie[modificare | modificare sursă]

În 1725 a intrat în ordinul iezuiților. A fost profesor de matematică la Colegiul Romanum din Roma. De asemenea, a fost membru al Academiei din Roma și al Royal Society.

A călătorit prin mai multe țări europene, fiind o persoană de mare reputație. Este ales deputat la Viena pentru apărarea intereselor republicii Lucca și stabilirea granițelor.

Ducele de Toscana l-a distins pentru meritele sale și i-a oferit funcția de profesor de matematică la Universitatea din Pavia.

Contribuții științifice[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Boscovich din parcul Zrinjevac, Zagreb

Papa i-a solicitat să efectueze un studiu privind consolidarea cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma.

A efectuat observații, constatări și calcule împreună cu matematicienii Thoma le Sueur și François Jacquier, care au fost consemnate într-o lucrarea publicată la Roma.

În 1750, împreună cu astronomul Christophe Maire, a întocmit harta trigonometrică a posesiunii bazilicii Sf. Petru. În 1761 a însoțit pe ambasadorul Veneției la Constantinopol, de unde a plecat în Polonia cu ambasadorul Angliei, cu care ocazie Boscovich a trecut prin Iași, unde a găsit, la curtea domnească, o serie de instrumente astronomice, pe care le-a utilizat la studierea planetei Venus.

Boscovich a fost precursorul școlii italiene de combinatorică.

Ca atomist, s-a ocupat de teoria structurii discontinue a corpurilor.

În 1753 emite ipoteza inexistenței atmosferei lunare.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Philosophiae naturalis theoria, 1758
  • 1737: Trigonometriae sphericae constructio
  • 1752: Elementa Universa Mathesoes
  • 1764: De solis ac lunae defectibus.

A scris 71 de lucrări care în ansamblul lor cuprind: matematică pură, fizică, astronomie, optică, călătorii și studii geometrice.

Activitatea lui Boscovich a fost descrisă și comentată de către Jérôme Lalande, Montferrier, Cavalero și alții.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ a b c d SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în  
  4. ^ a b „Rudjer Josip Boscovich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b „Rudjer Josip Boscovich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rudjer Josip Boscovich