Robert Ficheux

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Robert Ficheux
Robert Ficheux.jpg
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Saint-Omer
Decedat (106 ani)[1] Modificați la Wikidata
Aubagne
NaționalitateFranţa Franța
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
OcupațieGeograf
Activitate
PremiiOrdinul Național „Serviciul Credincios”
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române

Robert Ficheux (n. ,[1] Saint-Omer, Franța – d. ,[1] Aubagne, Franța) a fost un geograf francez, membru corespondent străin (1 iunie 1948)[2] și membru de onoare din străinătate al Academiei Române (9 martie 1991).[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A absolvit studiile superioare la celebra Universitate Sorbona, fiind licențiat în istorie și geografie (1919-1920).

În urma recomandării ilustrului geograf Emmanuel de Martonne, în perioada 1924-1927 a fost încadrat la „Institutul Francez de înalte Studii din București”.

A obținut doctoratul cu o teză privind studiul geomorfologic al întregului masiv al Munților Apuseni (Les Monts Apuseni (Bihor). Vallées et aplanissements).

Revenit în România în anul 1932, a fost numit secretar general al Institutului Francez din București, până în 1935, apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviță, a fost numit succesor al lui George Vâlsan la Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predat geografia fizică, până în 1938, când s-a întors în Franța.

Activitatea în România[modificare | modificare sursă]

În 1921, profesorul Emmanuel de Martonne vine în România, la invitația „Universității Daciei Superioare”, aducând cu el și un grup de doctoranzi, printre care și Robert Ficheux, îndemnându-i să pregătească teze de doctorat cu subiecte din România. Robert Ficheux își finalizează cu această ocazie lucrarea de diplomă de studii superioare în geografie, având ca subiect „Geomorfologia părții estice a Munților Bihor”, calificată de profesorul său cu mențiunea „foarte bine”. Primește ca subiect al tezei sale de doctorat „Studiul geomorfologic al Munților Apuseni”, o întinsă și complexă zonă a României, de care Robert Ficheux s-a atașat în cursul lungilor sale călătorii în acea zonă.[2]

În 1924 a fost încadrat la Institutul Francez de Înalte Studii din București, proaspăt înființat. Ulterior a devenit secretar general al Institutului Francez din București și al Misiunii Universitare Franceze în România (1932–1935).[2]

În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviță, pe atunci rector al Universității din Cluj, îi succede lui George Vâlsan, în predarea geografiei fizice, până în 1938, când amenințarea izbucnirii războiului îl obligă să se înapoieze în Franța.[2]

La jubileul de 125 de ani al Academiei Române, organizat în 1991, Robert Ficheux s-a numărat printre oaspeții Academiei. A rămas memorabilă cuvântarea sa rostită în aula forumului academic al României, „țară ce a devenit întrucâtva și a mea”, după cum se exprima profesorul Ficheux. Și-a încheiat discursu (rostit în limba română) prin emoționanta urare: „Domnilor, rogu-vă, îngăduiți acestui moț francez să vă mulțumească călduros pentru această primire amicală și să vă ureze viață îndelungată, activă și rodnică. Urez scumpei noastre Românii, pe care o iubim cu toții, un viitor pașnic, demn de trecutul ei, deseori tragic, dar mereu glorios!”[2]

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Între 1927 și 1996 a publicat 27 de cărți, referitoare toate la România. Două dintre cărțile lui Robert Ficheux le dau și azi dureri de cap extremiștilor unguri: Les Motzi (Moții), apărută în 1942 și Roumains et minorités ethniques en Transylvanie (Români și minorități etnice în Transilvania), apărută în 1990.

Teza sa de doctorat Les Monts Apuseni (Bihor), Vallées et aplanissements (avec une genèse des Portes de Fer et un essai de parallèle géomorphologique entre les Monts Apuseni et les Carpates) a fost publicată, în anul 1996, la Editura Academiei Române, cu concursul Ambasadei Franței în România.[4]

Distincții[modificare | modificare sursă]

Sfârșitul[modificare | modificare sursă]

S-a stins din viață, în ziua de 1 august 2005, la vârsta de 107 ani, la Aubagne, în sudul Franței, și a fost înhumat, potrivit dorinței sale, în cavoul familiei din cimitirul parizian Montparnasse.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]