Regiunile Franței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Flag of France.svg

Acest articole este parte din seria
Organizarea administrativă a Franței

Regiuni
Departamente
Arondismente
Cantoane
Comune
Intercomunalități
Arondismente municipale

Departamente de peste mări
Colectivități de peste mări
Teritoriile australe și antarctice franceze
Insulele împrăștiate în Oceanul Indian
Insula Clipperton

Franța este împărțită în 18 regiuni (franceză régions): 12 dintre acestea sunt în partea continentală a Franței metropolitane, una este Corsica pe insula omonimă, (cu toate că strict vorbind, Corsica este o colectivitate teritorială nu o regiune dar este uzual considerată regiune) iar 5 regiuni sunt situate peste mări (franceză outre mer). Aceste regiuni sunt subdivizate în departamente (franceză département).

Caracteristici generale[modificare | modificare sursă]

În Franța continentală, excluzând Corsica, până în 2016 suprafața medie a unei regiuni era de 25,809 km², ceea ce reprezenta aproximativ o cincime din suprafața medie a statelor americane, dar cu 28% mai mult decât suprafața medie a landurilor Germaniei și cu 67% mai mult decât suprafața medie a regiunilor Angliei.

În 2004, populația medie a unei regiuni din Franța continentală era de 2.329.000 locuitori, jumătate din populația unei regiuni engleze sau a unui stat american și trei sferturi din populația medie a unui land german. Numărul mediu de departamente ale unei regiuni din Franța continentală era de patru.

Rol[modificare | modificare sursă]

Regiunile nu au autonomie legislativă, dar pot percepe un anumit număr de taxe (care este deductibil din bugetul primit de la guvern), iar bugetele, deși mari dar nu extraordinar de mari, sunt administrate de un consiliu regional (franceză conseil régional) format din membri aleși prin sufragiu universal pe o durată de șase ani. Aceștia sunt aleși la nivelul departamentelor și au dreptul de a fi realeși. Aceștia aleg un președinte (franceză président du conseil régional) care, din 1986, dispune de putere executivă, a fost autorizat să recruteze personal pentru a constitui serviciile consiliului și este responsabil pentru votarea și executarea deciziilor bugetare.

Principala atribuție legală a consiliului regional este de a construi și finanța liceele. În plus, regiunile au posibilitatea de a investi în infrastructură — educație, sisteme de transport public și de a acorda ajutor universităților și antreprenorilor, precum și ajutor pentru cercetare. Din această cauză, președintele unei regiuni înstărite ca de exemplu Île-de-France sau Ron-Alpi poate fi o poziție foarte importantă.

Sunt, din timp în timp, discuții legate de acordarea autonomiei legislative regiunilor, dar aceste propuneri sunt controversate. Există de asemenea propuneri legate de suprimarea consiliilor generale de la nivelul departamentelor și înglobarea activităților acestora, așa încât departamentele să aibă doar rolul de subdiviziuni administrative.

Lista regiunilor până la reforma din 2014[modificare | modificare sursă]

  1. Alsacia
  2. Aquitania
  3. Auvergne
  4. Normandia de Jos
  5. Bourgogne
  6. Bretania
  7. Centru
  8. Champagne-Ardenne
  9. Corsica (statut special)
  10. Franche-Comté
  11. Normandia de Sus
  1. Île-de-France
  2. Languedoc-Roussillon
  3. Limousin
  4. Lorena
  5. Midi-Pirinei
  6. Nord-Pas de Calais
  7. Pays de la Loire
  8. Picardia
  9. Poitou-Charentes
  10. Provence-Alpi-Coasta de Azur
  11. Ron-Alpi
FranceRegionsNumbered.png
Zonă Cod
INSEE
Cod
ISO 3166-2
Regiune Capitala regiunii Departamente
1 Île-de-France
11 FR-J Île-de-France Paris 75, 77, 78, 91, 92, 93, 94, 95
2 Regiuni din zona Centru-Nord
21 FR-G Champagne-Ardenne Châlons-en-Champagne 51, 08, 10, 52
22 FR-S Picardia Amiens 80, 02, 60
23 FR-Q Normandia de Sus Rouen 76, 27
24 FR-F Centru Orléans 45, 18, 28, 36, 37, 41
25 FR-P Normandia de Jos Caen 14, 50, 61
26 FR-D Bourgogne Dijon 21, 58, 71, 89
3 Nord-Pas-de-Calais
31 FR-O Nord-Pas de Calais Lille 59, 62
4 Regiuni din zona de Est
41 FR-M Lorena Metz 57, 54, 55, 88
42 FR-A Alsacia Strasbourg 67, 68
43 FR-I Franche-Comté Besançon 25, 39, 70, 90
5 Regiuni din zona de Nord-Vest, Atlantice
52 FR-R Pays de la Loire Nantes 44, 49, 53, 72, 85
53 FR-E Bretania Rennes 35, 22, 29, 56
54 FR-T Poitou-Charentes Poitiers 86, 16, 17, 79
7 Regiuni din zona de Sud-Vest
72 FR-B Aquitania Bordeaux 33, 24, 40, 47, 64
73 FR-N Midi-Pirinei Toulouse 31, 09, 12, 32, 46, 65, 81, 82
74 FR-L Limousin Limoges 87, 19, 23
8 Regions din zona Centru-Sud
82 FR-V Ron-Alpi Lyon 69, 01, 07, 26, 38, 42, 73, 74
83 FR-C Auvergne Clermont-Ferrand 63, 03, 15, 43
9 Regiuni din zona de Sud, Mediterraneene
91 FR-K Languedoc-Roussillon Montpellier 34, 11, 30, 48, 66
93 FR-U Provence-Alpi-Coasta de Azur Marseille 13, 04, 05, 06, 83, 84
94 FR-H Corsica Ajaccio 2A, 2B
0 Regiuni de peste mări
01 GP Guadelupa Basse-Terre 971
02 MQ Martinica Fort-de-France 972
03 GF Guyana Franceză Cayenne 973
04 RE Réunion Saint-Denis 974

Lista regiunilor după reforma din 2014[modificare | modificare sursă]

Regiunile Franței

În 2014 Parlamentul francez a adoptat o lege care printr-o serie de fuziuni a redus numărul de regiuni metropolitane de la 22 la 13:[1]

Cele cinci regiuni de peste mări sunt:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Le Monde. „La carte à 13 régions définitivement adoptée”. Accesat în .