Regență
Sari la navigare
Sari la căutare
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Regența (în franceză Régence) reprezintă o perioadă tranzitorie în care o persoană (de obicei din cadrul familiei regale) exercită puterea în numele monarhului care fie este minor, absent, incapabil de a guverna singur sau nu-și poate asuma responsabilitățile unui rege. Regența încetează în momentul în care a dispărut cauza care a determinat instaurarea acesteia.
Belgia[modificare | modificare sursă]
- 1830-1831: Regența lui Erasmo Luis Surlet de Chokier, până la urcarea pe tron a lui Leopold I al Belgiei.
- 1944-1950: Regența lui Carol al Belgiei, unchiul lui Baudouin I al Belgiei
Egipt[modificare | modificare sursă]
- 1478-1457 î.e.n.: Regența faraoanei Hatshepsut, soția lui Tutmes al III-lea
Spania[modificare | modificare sursă]
- 1665-1675: Regența Marianei de Austria, mama lui Carlos II
- 1833-1840: Regența Mariei Cristina de Bourbon
- 1885-1902: Regența Mariei Cristina, mama lui Alfonso XIII.
Franța[modificare | modificare sursă]
- 1059-1066: Regența Anei de Kiev, mama lui Filip I
- 1226-1242: Regența Blancăi de Castilla, mama lui Ludovic al IX-lea.
- 1483-1491: Regența Anei a Franței, fiica lui Luis XI, pe perioada minorității lui Carol VIII.
- Caterina de Medici
- 1552-1552: regentă în perioada absenței (pe timp de război) a soțului său Henric al II-lea al Franței.
- 1560-1563: regentă pe perioada minorității fiului său Carol al IX-lea al Franței
- 1610-1614: Regența Mariei de Medici, mama lui Ludovic al XIII-lea
- 1643-1614: Regența Anei de Austria, mama lui Ludovic al XIV-lea
- 1715-1723: Regența lui Filip de Orleans, nepotul lui Ludovic al XIV-lea și unchiul lui Ludovic al XV-lea.
Regatul Unit[modificare | modificare sursă]
România[modificare | modificare sursă]
- 1927-1930: Prima domnie a lui Mihai I, nepotul regelui Ferdinand, sub regența formată din prințul Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație.