Râul Bistricioara, Siret

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Râul Bistricioara
—  Codul râului: XII-1.53.40  —
Date geografice
EmisarBistrița
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă64 km
Debit mediu6,1 m³/s
Date generale
Județe traversateHarghita,
Neamț
LocalizareRomânia
Afluenți de stângaIutași,
Vaman,
Țigan,
Pintii,
Argestru,
Hărlagii,
Muncel,
Seaca,
Barasău,
Prisăcani,
Bradu,
Grasu,
Grințieșu Mare,
Grințieșu Mic
Afluenți de dreaptaRăcilă,
Borcut,
Dobreanu,
Fundoaia,
Șeștini,
Răchitișul Mic,
Răchitișul Mare,
Cupele,
Vinul,
Corbu,
Asod,
Putna,
Pintic,
Frasin,
Moraru

Râul Bistricioara este un curs de apă, fiind cel mai important afluent al râului Bistrița.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Râul își are izvoarele pe versantul estic al masivului Călimani la nord de Vârful Măgura de la o altitudine de 1260 m și, se varsă în Bistrița la cota de 507 m în cea mai lungă prelungire laterală din Lacul Izvorul Muntelui - de 3 km[1] - pe partea dreaptă a acestuia, în apropierea cozii lui. Cota acestei confluențe este în fapt dependentă de oscilațiile de nivel ale lacului, de la cca 507 m la nivelul talvegului si până la 513 m, coespunzator nivelului din acumulare.

Suprafața bazinului hidrografic al râului este de 770 km2, cu altitudinea medie de 1041 m. Valoarea de peste 1000 m, a acesteia atestă cote mari ale reliefului din teritoriul respectiv.

Lungimea totală a râului este de 64 km, din care pe parcursul Județului Harghita curge pe o lungime de 49 km.[2].

Geologie și Geomorfologie[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere geologic bazinul hidrografic Bistricioara este situat în partea central-vestică a Carpaților Orientali, ocupând părți din cele trei unități geostructurale:

Relieful este adaptat la structură si litologie.

  • Astfel în Masivul Călimani predomină platourile vulcanice înalte, continuate către periferie cu culmi prelungi, radiare.
  • Pentru zona cristalino-mezozoică sunt caracteristice formele de relief masive si greoaie si cu

altitudini mari.

  • În partea sudică a Munților Bistriței, în cotul mare al Bistricioarei apar câteva petice care fac

trecerea către Munții Hăghimaș.

Elemente de Climă și Hidrologie[modificare | modificare sursă]

Temperatura aerului (medii multianuale) are valori de 0,5-3 grd C pe culmile montane cele mai înalte, 4-6 grd C în depresiunile din nord și 6-7 grd C în zona de confluență cu Râul Bistrița.

Cantitățile de precipitații au valori care cresc odată cu altitudinea.

Regimul hidrologic este caracteristic râurilor de munte, cu debite reduse toamna și iarna și cu valori mai mari primăvara și vara. În bazinul hidrografic Bistricioara funcționează 4 stații hidrometrice: 3 pe râul principal (Bilbor, Tulgheș Bistricioara) și 1 pe Râul Putna la Tulgheș)

Diviziuni administrative parcurse[modificare | modificare sursă]

De la izvor la vărsare, Bistricioara parcurge teritoriile Comunei Bilbor, Corbu și Tulgheș aflate în Județul Harghita, intrând în Județul Neamț mai întîi pe teritoriul Comunei Grințieș pentru a se vărsa în Bistrița pe cel al Comunei Ceahlău.

Căi de comunicație[modificare | modificare sursă]

Axialul apei urmărește în ordine traseele DJ174A, DJ174B, DN15. În localitățile Tulgheș respectiv Bistricioara (Com. Ceahlău), DN15 se intersectează cu DJ127 spre Ditrău respectiv DJ155F spre Durău.

Oportunități turistice[modificare | modificare sursă]

Pe parcursul său râul parcurge sau se află în apropierea următoarele arii de interes:

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]