Portal:Sistemul solar/Imagini
Imagini 1
Portal:Sistemul solar/Imagini/1
Io, cu benzile din atmosfera lui Jupiter ca fundal, fotografiat de nava spațială Cassini, 2001.
Imagini 2
Portal:Sistemul solar/Imagini/2
Luna este singurul satelit natural al Pământului. În perioada antică, nu era neobișnuit să se creadă că Luna coboară în fiecare noapte în lumea subterană. În anii 1920 se credea că Luna ar putea avea o atmosferă respirabilă. În 1969, Neil Armstrong și Buzz Aldrin au devenit primii oameni care au debarcat pe Lună.
Imagini 3
Portal:Sistemul solar/Imagini/3
Marte, a patra planetă de la Soare, poartă numele zeului roman al războiului datorită culorii sale roșii. Marte are doi sateliți mici și cu formă neregulată, Phobos și Deimos, numiți după fiii zeului grec Ares. La un moment dat în viitor, Phobos va fi împrăștiat de forțele gravitaționale. Atmosfera de pe Marte conține 95% dioxid de carbon. În 2003, metanul a fost descoperit în atmosferă. Deoarece metanul este un gaz instabil, acest lucru indică faptul că trebuie să existe (sau să fi fost în ultimele câteva sute de ani) o sursă de gaz pe planetă.
Imagini 4
Portal:Sistemul solar/Imagini/4
Iapetus, al treilea satelit ca mărime al lui Saturn, fost descoperit de Giovanni Domenico Cassini, un astronom italian, în octombrie 1671. Caracteristicile geologice de pe Iapetus sunt numite după personaje și locuri din poezia epică franceză Cântecul lui Roland.
Imagini 5
Portal:Sistemul solar/Imagini/5
Răsărit de Pământ, prima ocazie în care oamenii au văzut că Pământul că se ridică deasupra suprafeței Lunii, fotografie făcută în timpul misiunii Apollo 8 la 24 decembrie 1968. Această priveliște a fost văzută de echipaj la începutul celei de-a patra orbite în jurul Lunii, deși prima fotografie făcută a fost în alb-negru. Rețineți că Pământul este în umbră aici. Fotografia unui Pământ complet luminat va fi realizată de misiunea Apollo 17.
Imagini 6
Portal:Sistemul solar/Imagini/6
Eclipsa de soare din august 1999 văzută din Franța. A fost cea mai vizionată eclipsă totală din istoria umană, deși unele zone ofereau vizibilitate redusă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Umbra Lunii a început în Oceanul Atlantic, înainte de a traversa Cornwall, nordul Franței, sudul Germaniei, Austria, Ungaria și nordul Serbiei. Maximul său a fost în România și a continuat peste Marea Neagră, Turcia, Iran, sudul Pakistanului și India.
Imagini 7
Portal:Sistemul solar/Imagini/7
Credit:NASA
Satelitul Io fotografiat de sonda Galileo a NASA. Această imagine arată două erupții vulcanice. Cel de la orizont are 140 km înălțime, celălalt este are 75 km. Io este un satelit al lui Jupiter. Este numit după Io, una dintre numeroasele iubite ale lui Zeus din mitologia greacă.
Imagini 8
Portal:Sistemul solar/Imagini/8
Venus tranzitează Soarele, așa cum se vede de pe Pământ; următorul tranzit va avea loc în 2117. Imagine realizată de satelitul Hinode, 2012.
Imagini 9
Portal:Sistemul solar/Imagini/9
.jpg)
Neptun și cel mai mare satelit al său, Triton, fotografiate de nava spațială Voyager 2
Imagini 10
Portal:Sistemul solar/Imagini/10
Dione pare să treacă peste inelele lui Saturn într-o fotografie făcută de nava spațială Cassini, 2005.
Imagini 11
Portal:Sistemul solar/Imagini/11
.jpg)
The Blue Marble (română Mărgeaua albastră este o faimoasă fotografie a Pământului realizată în 7 decembrie 1972 de către echipajul misiunii Apollo 17 de la o distanță de aproximativ 45 000 km de Terra.
Imagini 12
Portal:Sistemul solar/Imagini/12
Neptun este a opta și cea mai îndepărtată planetă din sistemul solar, cea mai îndepărtată de Soare.
Imagini 13
Portal:Sistemul solar/Imagini/13
Craterul Heimdal de pe Marte fotografiat de Mars Reconnaissance Orbiter, cu modulul de aterizare Phoenix parașutând în apropiere.
Imagini 14
Portal:Sistemul solar/Imagini/14
Soarele este steaua galbenă de tip spectral G2V din centrul sistemului solar.
Imagini 15
Portal:Sistemul solar/Imagini/15
Fotografie compozit complet procesată a lui Saturn, realizată de Cassini la 19 iulie 2013.
Imagini 16
Portal:Sistemul solar/Imagini/16
67P/Ciuriumov-Gherasimenko este o cometă originară din centura Kuiper, cu o perioadă orbitală actuală de 6,45 ani, o perioadă de rotație de aproximativ 12,4 ore și o viteză maximă de 135.000 km/h.
Imagini 17
Portal:Sistemul solar/Imagini/17
Imagine în culori false a Lunii, realizată de orbitatorul Galileo, care arată caracteristicile geologice. Fotografie NASA.
Imagini 18
Portal:Sistemul solar/Imagini/18
Hyperion este un satelit al lui Saturn descoperit în 1848. Se distinge prin forma sa neregulată, rotația sa haotică și aspectul inexplicabil ca un burete.
Imagini 19
Portal:Sistemul solar/Imagini/19
Erupție vulcanică pe Io, unul dintre sateliți galileeni ai planetei Jupiter.
Imagini 20
Portal:Sistemul solar/Imagini/20
Lacuri de metan pe Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn și al doilea ca mărime din sistemul solar, după Ganymede.
Imagini 21
Portal:Sistemul solar/Imagini/21
Victoria este un crater de impact de pe Marte, situat în câmpia Meridiani Planum. Acest crater a fost vizitat pentru prima dată de roverul Opportunity. Are o lățime de aproximativ 800 de metri și o adâncime de aproximativ 70 de metri.
Imagini 22
Portal:Sistemul solar/Imagini/22
Imagini apropiate ale satelitului Europa obținute la 26 septembrie 1998; imaginile în sensul acelor de ceasornic din stânga sus arată zonele de la nord la sud, așa cum este indicat în stânga jos.
Imagini 23
Portal:Sistemul solar/Imagini/23
Ganymede este cel mai mare și cel mai masiv satelit natural al lui Jupiter, precum și din sistemul solar, fiind un satelit cu masă planetară. Ca și Titan, este mai mare decât planeta Mercur, dar are o gravitație la suprafață ceva mai mică decât Mercur, Io sau Luna.
Imagini 24
Portal:Sistemul solar/Imagini/24
_May_2013.jpg)
Erupție solară orientată spre Pământ, vara anului 2013.
Imagini 25
Portal:Sistemul solar/Imagini/25
Straturi de nori haotici deasupra planetei Jupiter.
Imagini 26
Portal:Sistemul solar/Imagini/26
O fotografie a craterului Disney de pe Mercur, realizat de nava spațială MESSENGER. Acesta își datorează acest nume celor două cratere mai mici de pe laturile sale, care împreună formează forma capului celebrului personaj Mickey Mouse. Craterul (craterele) se află în emisfera sudică a planetei.
Imagini 27
Portal:Sistemul solar/Imagini/27
Dimorfos, o lună a asteroidului 65803 Didymos, cu un diametru de numai 160 de metri. Imaginea a fost realizată de nava spațială DART cu aproximativ 30 de secunde înainte de a se lovi de obiect. Scopul era de a modifica orbita asteroidului și de a testa dacă acest lucru ar putea fi aplicat unui asteroid care se îndreaptă spre Pământ, lucru confirmat de test.
Imagini 28
Portal:Sistemul solar/Imagini/28
Compararea dimensiunilor planetelor din sistemul solar. De la stânga la dreapta, de sus în jos, de la cea mai mare la cea mai mică: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pământ, Venus, Marte, Mercur.
Imagini 29
Portal:Sistemul solar/Imagini/29
Ariel, satelit al lui Uranus. Această lună are cea mai strălucitoare suprafață dintre toate lunile planetei Uranus care au fost fotografiate de aproape până acum. Pe ea există dungi care par a fi îngheț proaspăt. Nu există cratere cu un diametru mai mare de 50 km.