Sari la conținut

Portal:Capitalism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Portal:Capitalism
Portal:Capitalism
editează The Capitalism Portal
Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

AfacereCapitalCerere și ofertăAntreprenoriatComerț liberCompanieConcurențăDezvoltare economicăPlanificare economicăGlobalizareCorporațieLiberalizareMarginalismMâna invizibilăPiață liberăPiață financiarăInvențieEconomie de piațăEșecul piețeiDrept de proprietatePrivatizareProfitMeritocrațieNaționalizareRecesiuneCriză economicăRegulamentMâna de lucru salariatăBogăție

Sisteme economice

Piață regulatăModelul anglo-saxonModelul nordicModelul asiatic

Teorii economice

Economia clasicăKeynesianismulȘcoala americanăȘcoala austriacăEconomia neoclasicăEconomie de piață

Aspecte sociale

AngajareȘomaj

Origini ale capitalismului

IluminismulRevoluția comercialăFeudalismulRevoluția industrialăMercantilismul

Economiști

Adam SmithJohn Stuart MillDavid RicardoThomas MalthusJean-Baptiste SayMilton FriedmanFriedrich HayekJohn Maynard KeynesAlfred MarshallLudwig von MisesMurray RothbardJoseph SchumpeterThorstein VeblenMax WeberRonald Coase

Vezi și

CorporatismConsumerismGlobalizareAnarho-capitalismLiberalism (economic) • LibertarianismNeo-capitalismProtecționism

Portaluri

Portal capitalismPortal economiePortal filozofiePortal politică

editează

Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producție, precum și prin urmărirea profitului, în general pe o piață competitivă. Caracteristicile centrale ale capitalismului includ proprietatea privată, acumularea de capital, schimbul voluntar de mărfuri (i.e. comerț), un sistem de prețuri și piețe competitive.[1][2] Într-o economie de piață capitalistă, deciziile și planurile de investiție sunt făcute de către proprietarii factorilor de producție în piețele financiare și de capital, iar prețurile și distribuția de bunuri sunt determinate în principal de concurența de piață.[3][4]

În practică, capitalismul poate avea mai multe forme, care au fost studiate de economiști și istorici. Acestea includ laissez-faire sau capitalismul pieței libere, capitalism social, sau capitalismul de stat. Diferite forme de capitalism sunt caracterizate prin grade diferite de libertate în comerț, proprietate publică,[5] precum și obstacole pentru libera concurență (e.g. protecționism) sau politici sociale sancționate de stat. Gradul de concurență de pe piețele de comerț, rolul de intervenție, reglementare și mărimea sectoarelor de stat sau private variază în funcție de diferite modele de capitalism;[6] Pe de altă parte, nivelul de libertate economică, precum și normele care definesc proprietatea privată, sunt chestiuni ce țin de politică. Cele mai multe țări capitaliste au economii mixte, care combină elemente de comerț liber cu intervenția statului sau protecționism, și în unele cazuri, cu planificare economică.[7]

De-a lungul istoriei, economii de piață au existat sub multe forme de guvernare, în diferite timpuri, locuri și culturi. Cu toate acestea, în Europa de Vest s-au dezvoltat începând cu secolul al XVI-lea societăți capitaliste marcate printr-o universalizare a contractelor sociale bazate pe bani, o clasă largă de muncitori care trebuie să lucreze pentru salarii și o clasă capitalistă ce domina controlul resurselor și puterea politică. Începând cu revoluția industrială, sisteme capitaliste cu diferite grade de intervenție a guvernului au devenit dominante în lumea Occidentală și continuă să se răspândească în lume.

Capitalismul oferă atât avantaje cât și dezavantaje. Suporterii susțin că datorită competiției oferă produse mai bune, creează o puternică creștere economică, oferă productivitate și prosperitate societății, fiind și cel mai eficient sistem de alocare a resurselor. Capitalismul a fost criticat pentru stabilirea puterii în mâinile unei minorități, clasa capitalistă, care este susținută prin exploatarea unei clase muncitoare majoritate; pentru prioritizarea profitului peste binele social, resursele naturale și mediu; și pentru a fi un motor de inegalitate economică.

editează Articol selectat
Revoluția industrială a început la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea mai întâi în Anglia, care a reușit să se mențină ca prima putere industrială a lumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța, revoluția industrială a evoluat lent, începuturile ei datând din jurul anilor 1830. Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrială a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenții și inovații. Sosirea masivă de emigranți după 1865 a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane și astfel în jurul anului 1900 SUA a devenit prima țară industrială din lume.
Mai multe articole selectate... Citește mai mult...
editează Biografie selectată
Ludwig Heinrich Edler von Mises (n. 29 septembrie 1881, Lemberg, pe atunci Austro-Ungaria, azi orașul Lviv din Ucraina — d. 10 octombrie 1973, New York, S.U.A) a fost un economist și filozof social-politic austriac - american, fiu al unei familii evreiești din Galiția (Ucraina), cel mai important reprezentant al Școlii austriece de drept și economie. În opera lui Mises, liberalismul își găsește o fundamentare a cărei coerență și rigoare intelectuală sunt greu egalabile. Pentru gânditorul austriac, ordinea proprietății private este conceptul ce subsumează perfect filozofia politică liberală. În opinia sa, toate celelalte realizări teoretice majore ale liberalismului - pledoaria pentru libertate, toleranță, pace - pot fi înțelese drept consecințe firești ale dreptului la proprietate privată.
Mai multe articole selectate... Citește mai mult...
editează Citat selectat
În societatea civilizată, el are mereu nevoie de cooperarea și asistența unor mari mulțimi, în timp ce întreaga sa viață este suficientă pentru a câștiga prietenia câtorva persoane. În aproape orice altă rasă de animale, fiecare individ, atunci când ajunge la maturitate, este complet independent și, în starea sa naturală, nu are prilej de asistența nici unei alte creaturi vii. Dar omul are prilej aproape constant pentru ajutorul fraților săi și este zadarnic pentru el să se aștepte la asta numai de la bunăvoința lor. El va avea mai multe șanse să învingă dacă le poate interesa iubirea de sine în favoarea lui și le va arăta că este în avantajul lor să facă pentru el ceea ce cere de la ei. Cine oferă altuia un chilipir de orice fel, își propune să facă asta. Dă-mi ceea ce vreau și vei avea ceea ce vrei, este sensul fiecărei astfel de oferte; și în acest fel obținem unii de la alții cea mai mare parte din acele bune oficii de care avem nevoie. Nu din bunăvoința măcelarului, a berarului sau a brutarului ne așteptăm cina, ci din respectul lor față de propriul lor interes. Ne adresăm nu umanității lor, ci dragostei lor de sine și nu le vorbim niciodată despre nevoile noastre, ci despre avantajele lor. Nimeni, în afară de un cerșetor, nu vrea să depindă în principal de bunăvoința concetățenilor săi. Nici măcar un cerșetor nu depinde în totalitate de el. Caritatea oamenilor bine dispusi, într-adevăr, îi furnizează tot fondul de existență. Dar, deși acest principiu îi oferă în cele din urmă toate cele necesare vieții pentru care are prilej, nici nu îi oferă și nici nu îi poate oferi așa cum are prilejul pentru ele. Cea mai mare parte a nevoilor sale ocazionale sunt satisfăcute în același mod ca cele ale altor persoane, prin tratat, prin troc și prin cumpărare. Cu banii pe care ii da un om cumpara mancare. Vesmintele vechi pe care i le dăruiește altul, le schimbă cu alte haine vechi care i se potrivesc mai bine, sau pentru cazare, sau pentru mâncare, sau pentru bani, cu care poate cumpăra fie mâncare, haine, fie cazare, după cum are ocazia.
— Adam Smith (1723 – 1790)
The Wealth of Nations , 1776
[{{fullurl:{{{2}}}|action=edit}} editeazăImagini generale
Următoarele sunt imagini din diferite articole legate de capitalism de pe Wikipedia.
editează Știați că
editează Categorii
editează Portal conex
editează Capitalism topics

Capitalism .. Proprietate privată .. Libertate economică .. Laissez-faire .. Revoluția Agricolă Britanică .. Revoluția industrială .. Goana după aur din Klondike .. Piața .. Bani .. Salariu .. Taxe .. Patent .. Modul de producție capitalist .. Criticile socialismului .. Capitalism corporativ .. Capitalism democratic .. Anarho-capitalism .. Capitalism de stat .. Capitalismul bunăstării .. Adam Smith .. Milton Friedman .. Ludwig Von Mises .. Murray N. Rothbard .. Bogăția națiunilor .. Etica protestantă și spiritul capitalismului .. Capital și interes .. Capitalism și libertate .. Capitalism american .. Ronald Reagan

editează Asociate Wikimedia

Următoarele proiecte ale Fundației Wikimedia oferă mai multe despre acest subiect:

Wikimanuale
Manuale

Commons
Media

Wikiștiri 
Știri

Wikicitat 
Citate

Wikisource 
Texte

Wikiversity
Resurse de învățare

Wikționar 
Dicționar

Wikidata 
Bază de date

Descoperă Wikipedia utilizând portaluri

Curăță memeoria cache

  1. ^ Heilbroner, Robert L. "Capitalism". Steven N. Durlauf and Lawrence E. Blume, eds. The New Palgrave Dictionary of Economics. 2nd ed. (Palgrave Macmillan, 2008) doi:10.1057/9780230226203.0198
  2. ^ Louis Hyman and Edward E. Baptist (2014). American Capitalism: A Reader. Simon & Schuster. ISBN: 978-1-4767-8431-1.
  3. ^ Gregory and Stuart, Paul and Robert (). The Global Economy and its Economic Systems. South-Western College Pub. p. 41. ISBN 978-1-285-05535-0. Capitalism is characterized by private ownership of the factors of production. Decision making is decentralized and rests with the owners of the factors of production. Their decision making is coordinated by the market, which provides the necessary information. Material incentives are used to motivate participants. 
  4. ^ „Definition of CAPITALISM”. 
  5. ^ Gregory and Stuart, Paul and Robert (). The Global Economy and its Economic Systems. South-Western College Pub. p. 107. ISBN 978-1-285-05535-0. Real-world capitalist systems are mixed, some having higher shares of public ownership than others. The mix changes when privatization or nationalization occurs. Privatization is when property that had been state-owned is transferred to private owners. Nationalization occurs when privately owned property becomes publicly owned. 
  6. ^ Macmillan Dictionary of Modern Economics, 3rd Ed., 1986, p. 54.
  7. ^ Stilwell, Frank. “Political Economy: the Contest of Economic Ideas.” First Edition. Oxford University Press. Melbourne, Australia. 2002.