Podul Lipcani–Rădăuți-Prut
| Podul Lipcani–Rădăuți-Prut | |
.jpg) | |
| 48°15′11″N 26°48′10″E / 48.252963835842°N 26.802823614602°E | |
| Nume oficial | Podul „Grigore Vieru”  |
|---|---|
| Denumit după | Grigore Vieru |
| Traversat de | DN29A |
| Traversează | Prut Frontiera între Republica Moldova și România |
| Locație | Rădăuți-Prut Lipcani |
| Lungime | 246 m |
| Lățime | 10,8 m |
| Construcție | |
| Data deschiderii | |
| Utilizare | |
| Urmat de | Barajul Stânca-Costești |
| Prezență online | |
Podul Lipcani–Rădăuți-Prut este un pod rutier peste Prut și un punct de trecere a frontierei între Moldova și România. Poartă numele lui Grigore Vieru.[1]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Înainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritorile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României.[2]
Primul pod, care stabilea o cale de comunicare între localitățile Rădăuți-Prut din România și Lipcani (actual în Republica Moldova), a fost construit[1] în Perioada interbelică spre sfârșitul anilor 1920[3](în 1937, după o altă sursă).[1] Era un pod metalic, ale cărui deschideri nu depășeau 70 de m,[3] lungimea sa fiind de 246 m.[4] Acesta a fost aruncat în aer în 1941 în timpul retragerii Armatei Roșii din timpul invaziei conduse de germani a Uniunii Sovietice. A fost reconstruit, dar a fost distrus din nou în 1944, de bombardamente.[1]
În 2000, Comisia Europeană a alocat 11 milioane de euro Moldovei și României (din care 8 milioane de euro Republicii Moldova și restul de 3 milioane de euro României) pentru reconstrucția acestuia, care, a fost finalizată în anul 2005.[5] Podul și noul punct de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova au fost redeschise circulației publice în luna februarie 2010.[1]
Caracteristici
[modificare | modificare sursă]Este situat în apropiere de frontiera triplă, România—Ucraina–Republica Moldova.[6]
Structura, are 246 m lungime și 10,8 m lățime, din aceștia 7,8 metri sunt destinați pentru doua benzi carosabile destinate traficului și câte 1, 5 metri celor două trotuare laterale, destinate pietonilor.[5]
În prezent (2023), podul poate fi folosit doar de vehicule ușoare, chiar dacă parametrii tehnici permit trecerea vehiculelor grele, deoarece România – spre deosebire de Republica Moldova – nu a făcut formalitățile necesare deschiderii podului pentru traficul greu.[6]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e Virginia Dumitraș (), „GALERIE FOTO De la poduri de flori la poduri de shopping. Peste 90% din călătorii care trec Prutul la Lipcani sunt românii care merg în Basarabia pentru produse mai ieftine”, Adevărul, accesat în
- ^ Valentina Basiul (), „FOTO VIDEO Podurile dintre frați: câte treceri am avut peste râul Prut și câte au rămas”, Adevărul, accesat în
- ^ a b Ionescu-Bizeț, Ion (ing.); Podurile, Istoricul Societății Politecnice..., p.227
- ^ Ionescu-Bizeț, Ion (ing.); Podurile, Istoricul Societății Politecnice..., p.212
- ^ a b „Un nou punct de frontieră cu Republica Moldova, la Rădăuți Prut”, Ziarul Lumina, , accesat în
- ^ a b Victor Bârsan (), „Podul de la Rădăuți-Prut și opera neștiută a domnului Andrei Pleșu”, Contributors.ro, accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Societatea Politecnică din România; Semicentenarul 1881–1931. Istoricul desvoltării tecnice în România, Volumul I Istoricul Societății Politecnice. Științe pure și aplicate. Arhitectură. Lucrări publice.; București; 1931
Vezi si
[modificare | modificare sursă]- Relațiile dintre Republica Moldova și România
- Lista punctelor de trecere a frontierei din România
- Zona de Operații Est (România)
Legături extern
[modificare | modificare sursă]- Serviciul Vamal al Republicii Moldova
- Serial „Podurile Prutului”: Grigore Vieru
| ||||||||||||||||||||||
