Plan de analiză și acoperire a riscurilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Plan de analiză și acoperire a riscurilor pe scurt PAAR, în Franța poartă numele de Plan de prevenire a riscurilor, este un document care indică zonele geografice supuse pericolelor naturale sau tehnologice și identifică măsurile adecvate pentru reducerea riscurilor. Acesta este un document întocmit de autorități publice în materie de prevenire a pericolelor, care îi permite să enumere și să clasifice riscurile cunoscute la care sunt supuse solurile înainte de stabilirea și elaborarea unei politici de utilizare a terenurilor precum și de prevenire și management al diverselor riscuri pe parcursul dezvoltării, urbanizării și gestionării teritoriilor la nivel local, municipal, județean, etc. În PAR sunt prezentate măsurilor de protecție civilă care trebuie avute în cazul dezastrelor naturale și așa-ziselor riscuri majore.

Scop[modificare | modificare sursă]

Scopurile PAAR este de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiective PAAR[modificare | modificare sursă]

  • asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
  • amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
  • stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative;
  • alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență[1].

Despre PAAR în România[modificare | modificare sursă]

Responsabilități

Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial. PAAR se întocmesc de comitetul județean/al municipiului București pentru situații de urgență, respectiv de comitetele locale pentru situații de urgență(CLSU) și se aprobă de consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă[1].

După elaborare și aprobare, PAAR se pun la dispoziție secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor județene/al municipiului București/locale pentru situații de urgență, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență, acestea având obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planurilor și să le aplice corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Inspectoratele județene/al municipiului București pentru situații de urgență, prin centrele operaționale, asigură pregătirea, organizarea și coordonarea acțiunilor de răspuns, precum și elaborarea procedurilor specifice de intervenție, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență. PAAR din unitatea administrativ-teritorială(comună, oraș, municipiu și județ) se aprobă de prefectul fiecărui județ.[1].

Componența planului PAAR
  • amplasare geografică și relief;
  • caracteristici climaterice;
  • rețea hidrografică;
  • populație;
  • căi de transport;
  • dezvoltare economică;
  • infrastructuri locale;
  • specific regional, etc[1].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Ordinul M.A.I. nr.132 din 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, art.3-11, M.Of. nr. 79 din 1 februarie 2007

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Acte legislative
  • fr Texte intégral de la loi du 30 juillet 2003
  • Ordinul M.A.I. nr. 132 din 29 ianuarie 2007, Metodologia de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, M. Of. nr. 79 din 1 februarie 2007
  • Legea nr. 481/2004 privind protecția civila cu modificările și completările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc, M. Of. nr. 615 din 11 august 2016;
  • Regulament de planificare, organizare, pregătire și desfășurare a activității de prevenire a situațiilor de urgență executate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate, aprobat cu Ordinul M.I. nr.89 din 18 iunie 2013, Monitorul Oficial nr. 410 din 8 iulie 2013
  • Ordonanța Guvernului nr.21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență[nefuncțională] publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 361 din 26 aprilie 2004
  • H.G. nr. 762 din 16 iulie 2008 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire a situațiilor de urgență M.Of. 566 din 28.07.2008
  • Ordin M.A.I. nr. 181 din 12 august 2010 Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de risc repartizate M.A.I., M. Of.598 din 24 august 2010
  • Legea 307 din 2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările și completările ulterioare, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 21/07/2006 ;
  • Legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare (*actualizată*);
  • Ordonanța nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență cu modificările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență;
Ghiduri
  • „Plans de prévention des risques naturels prévisibles (PPRN) : Guide général”. Accesat în 17 septembre 2018.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  • „Plans de prévention des risques naturels prévisibles (PPRN) : Risques d'inondation”. Accesat în . ], Ed. Documentation française, Ministère de l'Écologie et du Développement Durable, Direction de la Prévention de la Pollutions et des Risques - SDPRM ; 1999, 126 p
  • "Guide méthodologique - Plan de prévention des risques naturels - Cavités souterraines abandonnées" Ministère de l'écologie, du développement durable et de l'énergie, 2010, 82 pages (consulté le 4 mai 2020)
  • "Plans de prévention des risques naturels (PPR) : risques d'incendies de forêt" Ministère de l'aménagement du territoire et de l'environnement, 2002, 88 pages, (consulté le 4 mai 2020).
  • "Plans de prévention des risques naturels (PPR) : risques mouvements de terrains" Ed. Documentation française, Ministère de l'aménagement du territoire et de l'environnement, 91 pages, (consulté le 4 mai 2020).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]