Piancavallo
| Piancavallo | |
  | |
| Poziția |  Provincia Imperia Italia |
|---|---|
| Coordonate | 44°07′54″N 7°46′05″E / 44.131775°N 7.768134°E |
| Suprafață | 1.142 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT1313776 |
Modifică date / text  | |
Piancavallo este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din Italia întinsă pe o suprafață de 1.142 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Piancavallo este situat la coordonatele 44°07′54″N 7°46′05″E / 44.131775°N 7.768134°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Piancavallo a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în februarie 2000[1] pentru a proteja 1 specie de plante și 46 de specii de animale.[2][3]
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 12 habitate naturale: Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Pajiști alpine și boreale, Peșteri inaccesibile publicului, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (1): Gentiana ligustica
- păsări (46): uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), pițigoi codat (Aegithalos caudatus), minunița (Aegolius funereus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca saxatilis), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), Carduelis citrinella, cojoaica de pădure (Certhia familiaris), șerpar (Circaetus gallicus), corb (Corvus corax), cuc (Cuculus canorus), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de munte (Emberiza cia), presură de grădină (Emberiza hortulana), măcăleandru (Erithacus rubecula), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), gaiță (Garrulus glandarius), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), câneparul (Linaria cannabina), pițigoi moțat (Lophophanes cristatus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), Lyrurus tetrix tetrix, mierlă de piatră (Monticola saxatilis), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatură de munte (Motacilla cinerea), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), pițigoi de brădet (Periparus ater), viespar (Pernis apivorus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pițigoi de munte (Poecile montanus), Ptyonoprogne rupestris, stăncuță alpină (Pyrrhocorax graculus), Pyrrhocorax pyrrhocorax, mărăcinar (Saxicola rubetra), Tachymarptis melba, fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 48 de specii de plante, 1 specie de nevertebrate.[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Deliberazione della Giunta Regionale Ligure n° 270 del 25/02/2000
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Piancavallo”. Accesat în .
- ^ a b „Piancavallo”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .