Peter von Biron

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Peter von Biron
Duce de Courland și Semigallia
Peter von Biron.PNG
Date personale
Născut15 februarie 1724(1724-02-15)
Mitau, Ducatul de Courland și Semigallia
Decedat (75 de ani)
Palatul Gellenau, Gellenau, Germania
PărințiErnst Johann von Biron
Benigna Gottlieb von Trotha gt Treyden[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriKarl Ernst Biron[*]
Hedvig Elizabeth von Biron[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuCaroline de Waldeck și Pyrmont
Eudoxia Borisovna Iusupova
Dorothea von Medem
CopiiWilhelmine von Sagan
Luise Pauline Maria Biron
Johanna Katharina
Dorothea von Biron
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
ReligieLuteranism
Ocupațieom politic Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriImperial Count[*]
Familie nobiliarăHaus Biron von Curland[*]
Duce de Courland și Semigallia
Domnie1769 - 1795
PredecesorErnst Johann von Biron
SuccesorEcaterina a II-a a Rusiei (Imperiul rus)

Peter von Biron (n. , Jelgava, Letonia[1] – d. , Jeleniów[*], Polonia) a fost ultimul Duce de Courland; el a domnit în perioada 1769-1795.

Peter s-a născut la Jelgava (germană Mitau) ca fiu al lui Ernst Johann von Biron și al soției acestuia, Benigna von Trotha. La vârsta de 16 el a fost obligat să-și urmeze familia în exil, în Siberia. În 1769 Peter a primit ducatul de Courland și Semigallia de la tatăl său. El a fost ales membru al Societății Regale în 1771.[2]

În 1775 el a fondat Academia Petrina în Jelgava aperând ca școală să devină universitate. El a cedat guvernarea ducatului care a intrat în componența Imperiului rus în 1795 și a primit în schimb un mare apanaj. Acest lucru l-a ajutat să cumpere în 1782 și să renoveze Palatul Kurland din Berlin.

În 1785 el a cumpărat parcul și palatul din Friedrichsfelde, pe care le-a reconstruit într-o frumusețe de lux. În aprilie 1786 el a cumpărat ducatul Sagan de la familia Lobkovic, apoi în plus a folosit titlul de Duce de Żagań. În 1795 Rusia a determinat soarta ducatului Courland când împreună cu aliații ei au început cea de-a treia împărțire a Poloniei. Odată cu semnarea documentului din 28 martie 1795, ducatul de Courland a încetat să mai existe. Cinci ani mai târziu, Peter a murit la Gellenau.

Căsătorii și copii[modificare | modificare sursă]

Peter s-a căsătorit de trei ori:

În 1765 s-a căsătorit cu Prințesa Caroline de Waldeck și Pyrmont (14 august 1748 - 1782); au divorțat în 1772. A doua oară s-a căsătorit în 1774 cu Prințesa Eudoxia Borisovna Iusopova (16 mai 1743 - 1780); au divorțat în 1778.
A treia oară s-a căsătorit în 1779 cu contesa Dorothea von Medem.[3] Ei au avut șase copii, dintre care doi au murit în copilărie. Ceilalți patru au fost:

  • Prințesa Wilhelmine (8 februarie 1781 - 29 noiembrie 1839), ducesă de Sagan; după decesul tatălui ei ea a moștenit ducatul de Sagan din Silezia și moșia Náchod din Boemia.
  • Prințesa Pauline (19 februarie 1782, Mitau - 8 ianuarie 1845, Viena); s-a căsătorit cu prințul Friedrich Hermann Otto de Hohenzollern-Hechingen. După decesul tatălui ei ea a moștenit Palatul Prager și moșiile Hohlstein și Nettkow din Boemia. După decesul Wilhelminei ea a moștenit ducatul de Sagan din Silezia și moșia Náchod din Boemia.
  • Prințesa Johanna Katharina (24 iunie 1783, Würzau - 11 aprilie 1876, Löbichau); s-a căsătorit cu Francesco Ravaschieri Fieschi Squarciafico Pinelli Pignatelli y Aymerich, duce de Acerenza. În 1806 ea a moștenit palatul Kurland din Praga iar după moartea mamei sale a moștenit moșia Löbichau din Altenburgischen.
  • Prințesa Dorothea (21 august 1793 – 19 septembrie 1862) s-a căsătorit cu Edmond de Talleyrand-Périgord, al 2-lea duce de Talleyrand. Tatăl ei biologic a fost nobilul polonez Alexander Batowski, însă Peter a recunoscut-o ca fiind a lui. După decesul lui Peter ea a moștenit palatul Kurland din Berlin și moșia Wartenberg; după decesul surorii sale Pauline în 1845 ea a moștenit ducatul de Sagan.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Peter von Biron”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ „Library archive”. Royal Society. Accesat în . 
  3. ^ Latvia State Archives, accessed May 2009