Pătrăuții de Jos, Storojineț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Pătrăuții-de-Jos)
Jump to navigation Jump to search
Pătrăuții de Jos
Нижні Петрівці
—  Sat  —
Biserica romano-catolică „Schimbarea la Față” din Pătrăuții de Jos
Biserica romano-catolică „Schimbarea la Față” din Pătrăuții de Jos
Pătrăuții de Jos se află în Regiunea Cernăuți
Pătrăuții de Jos
Pătrăuții de Jos
Pătrăuții de Jos (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Pătrăuții de Jos se află în Ucraina
Pătrăuții de Jos
Pătrăuții de Jos
Pătrăuții de Jos (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°01′48″N 25°42′36″E / 48.03000°N 25.71000°E / 48.03000; 25.7100048°01′48″N 25°42′36″E / 48.03000°N 25.71000°E / 48.03000; 25.71000

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Storojineț
Comună Pătrăuții de Jos

cod KOATUU[*] 7324587001

Altitudine 412 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total 3004 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 59035

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Pătrăuții de Jos (în ucraineană Нижні Петрівці, transliterat Nîjni Petrivți și în germană Petroutz Unter, în polonă Pietrowce Dolne) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3,004 locuitori, preponderent români.

Satul este situat la o altitudine de 412 metri, se află pe malul râului Sirețel, în partea de centru sud a raionului Storojineț și foarte aproape de frontiera cu România.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Pătrăuții de Jos a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Familia Turculeț este originară din acest sat, ea jucând un rol important în armata poloneză [1].

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Pătrăuții de Jos a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în germană Storozynetz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Pătrăuții de Jos a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români (aproape în totalitate).

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. După ocuparea satului de către sovietici, mai mulți săteni au încercat să treacă în România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, în continuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din Adâncata și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Pătrăuții de Jos au existat 17 victime ale Masacrului de la Fântâna-Albă: Zaharia Boiciu, Ana Feodoran a lui Simion, Gheorghe Feodoran a lui Gheorghe, Teodor Feodoran a lui Gheorghe, Maftei Gavriliuc, Ion Pătrăuceanu a lui Ilie, Ștefan Pavel a lui Petru, Rafila Pojoga etc [2].

Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.514 (2.483+31), adică 93,77% din populația localității. În sat, mai locuiau 134 ucraineni, 18 poloni, 13 ruși, 1 evreu și unul de altă etnie [3]. În prezent, satul are 3.004 locuitori, preponderent români.

În Pătrăuții de Jos există Clubul cultural-sportiv "Dragoș Vodă", cu un ansamblu de dansuri populare de copii și cu o echipă de fotbal de copii. Clubul a fost fondat la inițiativa lui Vasile Popescu (1942-2007), primarul satului Pătrăuții de Jos timp peste 30 de ani și tatăl deputatului Ion Popescu. În prezent, Clubul este condus de fratele mai mic al deputatului, Vitalie Popescu, iar animatoarea ansamblului de dansuri populare este sora sa mai mică, Larisa.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a localității Pătrăuții de Jos

     Română (96,18%)

     Ucraineană (2,36%)

     Alte limbi (1,46%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Pătrăuții de Jos era vorbitoare de română (96,18%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (2,36%).[4]


1930: 2.795 (recensământ)[5]
1989: 2.681 (recensământ)
2007: 3.004 (estimare)

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ion Popescu (n. 1964) - filolog și om politic ucrainean de etnie română, deputat al poporului în Rada Supremă de la Kiev (1994-2002, 2006-2014), președinte al Consiliului Național al Uniunii Interregionale "Comunitatea Românească din Ucraina"

Lăcașe de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Județul Storojineț
  2. ^ Vasile Ilica - Martiri și mărturii din nordul Bucovinei (Fântâna-Albă - Suceveni - Lunca - Crasna - Ijești...) (Oradea, 2003)
  3. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  5. ^ Villages of Bukovina

Legături externe[modificare | modificare sursă]