Broscăuții Vechi, Storojineț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Broscăuții Vechi
Старі Бросківці
—  Comună  —
Broscăuții Vechi se află în Regiunea Cernăuți
Broscăuții Vechi
Broscăuții Vechi
Broscăuții Vechi (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Broscăuții Vechi se află în Ucraina
Broscăuții Vechi
Broscăuții Vechi
Broscăuții Vechi (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°14′24″N 25°44′24″E48°14′24″N 25°44′24″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionStorojineț

cod KOATUU[*]7324589001
Atestare20 septembrie 1617

ReședințăBroscăuții Vechi
ComponențăBroscăuții Vechi

Altitudine260 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total2503 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal59048
Prefix telefonic3735

Prezență online

Broscăuții Vechi (în ucraineană Старі Бросківці, transliterat Stari Broskivți și în germană Alt Broschkoutz) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,503 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 260 metri, se află pe malul râului Hlinița, în partea de nord-est a raionului Storojineț.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Broscăuții Vechi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare a satului datează din 20 septembrie 1617.

În anul 1771 a fost ctitorit aici un schit de călugări de către Constantin Volcinschi și egumenul Nazarie Săvescul. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Broscăuți deținea 15 fălci de teren în sat [1]. La acea dată, viețuiau acolo 7 călugări.

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Broscăuții Vechi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în germană Storozynetz).

Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Broscăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" [2].

Conform datelor din Arhiva de Stat a regiunii Cernăuți, în anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12 aveau ca limbă de predare româna (o școală – numai româna, 11 – româna alături de cea germană, ruteană sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna [3].

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Broscăuții Vechi a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Școala cu predare în limba română din satul Broscăuții Vechi a fost închisă de către autoritățile sovietice în perioada anilor '60-'70 ai secolului al XX-lea.

În anul 1969 s-a construit aici o fabrică de cărămidă.

Începând din anul 1991, satul Broscăuții Vechi face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.372 (1.359+13), adică 48,72% din populația localității [4]. În prezent, satul are 2.503 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a comunei Broscăuții Vechi

     Ucraineană (83,9%)

     Română (15,54%)

     Alte limbi (0,56%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Broscăuții Vechi era vorbitoare de ucraineană (83,9%), existând în minoritate și vorbitori de română (15,54%).[5]


1930: 3.069 (recensământ)[6]
1989: 2.816 (recensământ)
2007: 2.503 (estimare)

Personalități[modificare | modificare sursă]

În anul școlar 1952-1953, a predat în satul Broscăuții Vechi ca profesor de limba și literatura ucraineană tânărul licențiat în filologie Feodor Arvat (1928-1999), lingvist și filolog ucrainean, viitor membru al Academiei de Științe ale Educației din Ucraina (1992).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Preot Sorin-Toader Clipa - Fondul bisericesc al Bucovinei și lichidarea lui (1948-1949) (Editura Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, 2006)
  2. ^ Gheorghe C. Leon - Proprietatea forestieră în vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc (studiu publicat în Bucovina forestieră nr. 1-2/1999)
  3. ^ Crai Nou, 14 martie 2007 - O contribuție valoroasă la istoria Bucovinei. Extras din lucrarea dr. Constantin Ungureanu - Învățământul primar din Bucovina (1774-1818) (Ed. „Civitas”, Chișinău, 2007).
  4. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  6. ^ Villages of Bukovina

Legături externe[modificare | modificare sursă]