Cuciurul Mare, Storojineț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cuciurul Mare
Великий Кучурів
—  Sat  —
Stemă
Stemă
Cuciurul Mare se află în Regiunea Cernăuți
{{{alt}}}
Cuciurul Mare
Cuciurul Mare (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Cuciurul Mare se află în Ucraina
{{{alt}}}
Cuciurul Mare
Cuciurul Mare (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°12′36″N 25°54′36″E / 48.21000°N 25.91000°E / 48.21000; 25.9100048°12′36″N 25°54′36″E / 48.21000°N 25.91000°E / 48.21000; 25.91000

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Storojineț
Comună Cuciurul Mare
Atestare 1422

Altitudine 232 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total 6053 locuitori

Cuciurul Mare (în ucraineană Великий Кучурів, transliterat Velîkîi Kuciuriv și în germană Kuczurmare) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 6,053 locuitori, preponderent ucraineni, fiind cel mai mare sat din Bucovina după numărul populației.

Satul este situat la o altitudine de 232 metri, se află pe malul râului Derelui, în partea de est a raionului Storojineț, la o distanță de 7 km de Cernăuți.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Cuciurul Mare a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară datează din anul 1422.

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cuciurul Mare a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în germană Czernowitz).

După Unirea Bucovinei cu România la 27 noiembrie 1918, satul Cuciurul Mare a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci (1930), populația era formată în proporție de circa 95% din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Cuciurul Mare face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 75 (36+39), adică 1,25% din populația localității [1]. În prezent, satul are 6.053 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a localității Cuciurul Mare

     Ucraineană (99.14%)

     Alte limbi (0.83%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Cuciurul Mare era vorbitoare de ucraineană (99,14%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[2]


1930: 10.341 (recensământ)[3]
1989: 5.986 (recensământ)
2007: 6.053 (estimare)

Personalități[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - construită în 1805 [4]
  • Oranjeria [5]
  • Muzeul sătesc - înființat la 9 mai 1999 de Harafina Macovei într-o odaie a școlii [6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  2. ^ Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_073&ti=19A050501_02_073.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language,%20Chernivetska%20oblast%20(1,2,3,4)&path=../Database/Census/05/01/&lang=2&multilang=en. Accesat la 25 august 2014. 
  3. ^ Villages of Bukovina
  4. ^ Biserica din Cuciurul Mare
  5. ^ Oranjeria
  6. ^ Muzeul sătesc

Legături externe[modificare | modificare sursă]