Nicolas Trifon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Nicolae Trifon)
Nicolas Trifon
Date personale
Nume la naștereSorin Cătălin Edmond Nicolae Dumnorix Mihai Trifon Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
București, România[2][1] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[2][1] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieredactor[*]
lingvist
universitar[*]
proofreader[*][[proofreader (profession)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuFranța  Modificați la Wikidata

Nicolas Trifon (născut Sorin Cătălin Edmond Nicolas Trifon; n. , București, România – d. , Paris, Île-de-France, Franța) a fost un eseist, lingvist, om de cultură, scriitor și editor de limbă franceză, de origine aromână. Nicolas Trifon s-a stabilit în 1977 în Franța, unde și-a susținut teza de doctorat în lingvistică, cu titlul Des blagues : masses parlantes et rhétorique marxiste-léniniste de pouvoir, la Ecole des hautes études en sciences sociales (Paris, EHESS, 1983) în 1983.

Nicolas Trifon este autorul mai multor cărți de non-ficțiune, fiind de asemenea, de-a lungul timpului, un colaborator constant al publicațiilor Change International, Babylone, International Journal of Rumanian Studies, Courrier des Balkans, Armanami.org [3], precum și al altor publicații pe hârtie și/sau on-line, în care a publicat studii, cronici și articole.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Corespondent în Europa al sǎptǎmânalului mexican Proceso în 1982-1984, animator al emisiunilor despre țările din est la Radio libertaire si la Radio Solidarność, Nicolas Trifon a fost editorul revistei Iztok, revue libertaire sur les pays de l'Est, între 1983 si 1991. Din 1985 lucreaza la Electre Bibliographie-Livres-Hebdo. Actualmente, face parte din comitetul de redacție al revistei Au sud de l'Est si al publicației on line Courrier des Balkans.

Militant libertar în Franța (Coordination/Organisation Combat anarchiste), el a participat activ în anii 1980 la rețelele de solidaritate cu mișcǎrile sociale din țările comuniste si cu victimele represiunii (în URSS, Polonia si Cehoslovacia mai ales dar și în România, el fiind fondatorul Comitetului Paraschiv în Franța).

Din ce în ce mai preocupat de chestiunile naționale și de problemele din Balcani, Nicolas Trifon, membru al Asociației francezilor aromâni, a participat începând din 1993 la activitǎțile diasporei pentru recunoașterea drepturilor culturale ale comunităților aromâne din Grecia, Albania, Republica Macedonia, Bulgaria și România, și la inițiativele privind consolidarea emancipării majorității românofone din fosta republicǎ sovietică Moldova.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • 1984 - Marx à l'Est, Saint-Denis, pagini 66
  • 1993 - La Moldavie ex-soviétique : histoire et enjeux actuels, suivi de Notes sur les Aroumains en Grèce, Macédoine et Albanie, Paris, Editura Acratie, împreună cu Matei Cazacu, 271 pagini
  • 2005 - Les Aroumains, un peuple qui s'en va, prima ediție, Paris, Editura Acratie, 2005, pagini 469
  • 2013 - Les Aroumains, un peuple qui s'en va, a doua ediție, postfață inedită, Paris, Editura Non Lieu, pagini 565
  • 2010 - Cincari, narod koji nestaje, traducere în sârbă, traducător Lila Cona, Belgrad, pagini 559
  • 2012 - Aromânii : pretutindeni, nicăieri, traducere în română, traducător Adrian Ciubotaru, și Armanjlji : iutsido, iuva, Chișinău, Editura Cartier, pagini 590
  • 2010 - La République de Moldavie : un Etat en quête de nation, împreună cu Matei Cazacu, Paris, Editura Non Lieu, pagini 447
  • 2014 - Unde e Aromânia? : interventii, dezbateri si cronici, Chișinău, Editura Cartier, pagini 191.; Editia a 2a :
  • 2016 - Unde e Aromânia? : interventii, dezbateri si cronici ; Jurnal de călătorie, editia a IIa adăugită, Chișinău, Editura Cartier, pagini 251
  • 2016 - Aromânii în colimatorul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni: scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloș, Chisinau, 77 pagini, 10 planse
  • 2017 - Republica Moldova : un stat în căutarea natiunii, împreună cu Matei Cazacu, traducator Adrian Ciubotaru, Matei Cazacu, Chișinău, Editura Cartier, pagini 413

Studii, cronici[modificare | modificare sursă]

Despre limba de lemn[modificare | modificare sursă]

  • « Mutisme et bavardage à l’Est : peuple muet ou masses parlantes ? » in Babylone n° 2-3, Paris, 10/18, 1984, paginile 143 - 169
  • « La novlangue à l’Est », in La quinzaine littéraire, n° 411, Paris, février 1984, paginile 9-10
  • « L’institutionnalisation lexicale du politique en Roumanie autour de 1950 » in International Journal of Rumanian Studies, volumul 5 (1987), n° 2, paginile 71 - 86
  • « Le support lexicographique de la déstalinisation en Roumanie » in Mots, les langages du politique, n° 21 (décembre 1989) et 22 (1990), paginile 102 - 108 și 101 - 115 [4]

Despre « totalitarismul realmente existent »[modificare | modificare sursă]

  • « Dissidence et opposition ouvrière au capitalisme d’Etat », în La rue, n° 32, Paris, 1983, paginile 36 - 52
  • « De la résistance à la dissidence : entretien entre Paul Goma et Nicolas Trifon », in Iztok, n° 5 bis (septembre 1982) [5]
  • « Introduction au problème tzigane à l'Est : entretien avec Alexandru Danciu-Nicolae Gheorghe », Iztok, n° 5 si 6, Paris, 1982 și 1983, reluat de Courrier des pays de l'Est de la Documentation française, 1984.
  • « Le mode de domination soviétique en Europe de l’Est : limites économiques et enjeu social », in Agora, Toulouse, juin 1983, paginile 11 - 14
  • « Le totalitarisme réellement existant”, in IRL journal d’expressions libertaires, n° 56, Lyon, juillet 1984, paginile 27 - 31
  • « Le syndicalisme : révolutionnaire à l’Est? » in Anarcho-syndicalisme et lutes ouvrières, Lyon, ACL, 1985, pp. 87–99. « Il sindicalismo è revoluzionario nei paesi del socialismo reale? » in Volonta, n° 4 (1985), Milano, 1985, paginile 58 - 72

Despre România postcomunistă[modificare | modificare sursă]

  • Dérive et Thermidor communistes en Roumanie : l’exemple syndical : 22 décembre 1989-20 mai 1990 / rapport réalisé pour la Confédération générale du travail – Force ouvrière sous convention avec l’Institut de recherches économiques et sociales (IRES), Paris juin, 1990, pagini 99
  • L’après-Ceausescu, ouvriers roumains 90 / dossier realisé sous la dir. de Nicolas Trifon ; Iztok, n° 20, pp. 3–84, Paris, juin 1991,[6]
  • « Paul Goma et Norman Manea : le témoignage littéraire dans l’engrenage de la concurrence mémorielle », Courrier des Balkans, le 10 juillet 2008,[7]
  • « Les Roumains rattrapés par les Coumans : Neagu Djuvara secoue l’historiographie roumaine », Courrier des Balkans, le 29 august 2007,[8]
  • « Roumanie, retour sur L’illusion de l’anticommunisme », in Au sud de l'Est, n° 6 (2009),[9]
  • « Cioran rattrapé par les siens », in Courrier des Balkans, le 17 avril 2009.
  • « Du capitalisme d'Etat au capitalisme tout court », in Au sud de l'Est, n° 7 (2010)

Despre aromâni[modificare | modificare sursă]

  • « Ni Bucarest, ni Athènes… », în Zboru a nostru=Unser Wort, n° 41, Freiburg I Br., 1994, paginile 45 - 50
  • « T.J. Winnifrth à la rencontre des Aromains », in Lupta=Le combat, n° 268, Saint-Cloud, juin 1996
  • « Les Aroumains, plus grecs que les Grecs », in Geographie et culture, n° 16, Paris 1995, paginile 105 - 121 [3]
  • « L’odyssée balkanique des Aroumains » in Esprit, n° 288, Paris, 2002, pp. 168–172.
  • « Des Aroumains aux Tsintsars », postfață la La toison d’or. 1 Premier registre / Boris Pekic, Agone, Marseille, 2002, pagini 574,[10]
  • Réponse à « Qui sont les Aroumains et que recherchent-ils par leur propagande : les Hellènes Valaques et Fara armãneascã » de Ioannou Averof dans le quotidien grec To Vima daté du 9 juillet 2006,[11]
  • Traducerea din aromână (împreună cu Mariana Bara) și postfața la Nous, les poètes des petits peuples : poèmes en macédonarman (aroumain) / Noi, poetslji a populiloru njits : poemi tu limba makedonarmâna (armâna)/choix de poèmes et introduction de Kira Iorgoveanu-Mantsu, Charleroi, Belgia, 2007, pagini 335
  • « Les Aroumains en Roumanie depuis 1990 : comment se passer d'une (belle-)mère patrie devenue encombrante », in Revue d’études comparatives Est-Ouest, n° 38-4, pp. 173–200, Paris, 2008,[12]
  • « Unde este Aromânia ? », in Europa, revistă de știință si artă în tranziție, n° 8, Novisad, 2011,[13]
  • « Despre cumani, români neaoși și alți alogeni : răspuns lui Neagu Djuvara », in Observatorul cultural, n° 626, iunie 2012,[14]
  • « Balcanii : Patria aromânilor ? », Dilema veche, februarie 2013,[15]

Despre Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

  • « A propos des fascistes, revanchards et autres irrédentistes », Courrier des Balkans, le 30 avril 2009,[16]
  • « Moldavie : désamour et amour avec la Russie », Grande Europe, n° 30, Paris, Documentation française, 2011,[17]
  • « L'emprise de Moscou sur la République de Moldavie », Géoéconomie, n° 70 (mai 2014), [18]

Despre sud-estul european[modificare | modificare sursă]

  • « Polis versus ethnos : nouveaux regards sur la Macédoine antique », Courrier des Balkans, le jeudi 31 mai 2007,[19]
  • « Si Alexandre était skopjien... » retour sur le conflit nominal entre la Grèce et la République de Macédoine », Courrier des Balkans, le 17 juillet 2007. Cf.
  • « Bonjour Kosova », in Courant alternatif, n° 183, Reims, octobre 2008, paginile 19 - 21
  • « Patrimoine des Balkans : Voskopojë en Albanie, un héritage embarrassant ?", Courrier des Balkans », le 19 janvier 2006.
  • « Faire l’Europe à l’heure grecque », Courrier des Balkans, le 25 novembre 2011 [20]
  • "Patria aromânilor", Dilema veche, n° 470, 14-20 febr. 2013
  • "Trieste : de vorba cu un cicio suta la suta", Dilema veche n° 684, 30 martie-5 aprilie
  • "In memoriam Nicolae-Serban Tanasoca, Trâ Armânami

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Fichier des personnes décédées, accesat în  
  2. ^ a b c https://www.courrierdesbalkans.fr/Le-Courrier-des-Balkans-en-deuil-Nicolas-Trifon-nous-a-quittes  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b Armanami org
  4. ^ Conform traducerii parțiale realizate de Eliza Dumitrescu
  5. ^ „La Presse Anarchiste”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Conform”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ În balkans.courriers.info
  8. ^ Conform Balkans Courier
  9. ^ Asymetria
  10. ^ Lekti Ecriture
  11. ^ Armanami.org
  12. ^ Persee.fr
  13. ^ „Ceeol.com”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Observator cultural
  15. ^ Dilema veche
  16. ^ Balkans Courrier
  17. ^ La documentation francaise.fr
  18. ^ [1]
  19. ^ Armanami.org
  20. ^ balkans.courriers.info

Legături externe[modificare | modificare sursă]