Nicolae Sabău (muzician)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Nicolae Sabău (n. 7 decembrie 1929, comuna Cicârlău, județul interbelic Satu Mare)[1] este un cântăreț de muzică populară.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Niculaiu Mării a Gheorghii Zaharii din Cicârlău este convins că a venit pe lume pentru a înfrumuseța locul pe unde trece, pentru a alina dorul și durerile sufletești ale neamului din care își trage seva și își hrănește destinul. Născut într-o familie de țărani, unde au venit pe lume 9 copii, a cunoscut greutățile vieții încă din fragedă pruncie, crescând în dragoste pentru muncă. Păscând vitele și bivolii preotului din sat ori trudind la morărița Verdeș, adormea în iesle visând la o bucată de pâine albă.

"Măicuța mea a fost o femeie frumoasă cu un glas care ar stârni admirația multora. Cântecele ei o însoțeau la lucrul câmpului, în casă și ogradă sau în vie, la bucurii, dar mai ales la necazuri..." mărturisește Nicolae Sabău cu nostalgie.

Nicolae Sabău a pornit în viață cu o istovitoare scrupulozitate, urmarindu-și atingerea unui înalt ideal în artă Regizorul Televiziunii Romane, Ioan Filip, afirma că, "Nicolae Sabău este unul dintre puținii artiști care i-a dăruit cântecului, fără rezerve, întreaga lui viață, făcând din el sabie și scut, crez și legământ". Tocmai de aceea a răzbit, devenind unul dintre cele mai viguroase talente interpretative din câte a cunoscut Ardealul și țara.

Nicolae Sabău face parte din spița nobilă a renumiților interpreți de muzică populară din Transilvania: Alexandru Grozuță, Emil Gavriș, Felician Fărcașu, Dumitru Sopon, Ion Cristoreanu, Petre Săbădeanu, remarcându-se prin substanța și timbrul original al creației sale artistice și interpretative. Prin varietatea și bogăția repertoriului, Nicolae Sabău a reușit să pătrundă cu sensibilitate în conștiința iubitorilor muzicii populare autentice din țară și străinatate.

De la debutul artistic al tânărului de doar 16 ani, care a fost copleșit de aplauze după interpretarea cântecelor; "Arză-te focu Gutâi" și "Când am zis daina, daina", până la primul său concurs național, desfășurat în anul 1956, n-a fost decât un pas. În anul următor, 1957, Studioul Teritorial de Radio Cluj îl invită pe adolescentul Nicolae Sabău să realizeze primele înregistrări cu Orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj, iar în anul următor, la Radio București, cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijată de Victor Predescu.

Un articol din ziarul județean "Pentru socialism" din 22 august 1956, consemna succesul remarcabil și ținuta artistică a tânărului solist vocal Nicolae Sabău, pe o scenă din București, marcând astfel debutul unui destin artistic. În anul 1959 ia ființă Ansamblul de cântece și dansuri al Sfatului Popular al Regiunii Baia Mare, instituție profesionistă de folclor ,care îl promovează pe tânărul interpret Nicolae Sabău în spectacolul "Baia Mare în cântec și joc" alături de celebrul Felician Fărcașu.

Pasiunea și dăruirea exemplară în interpretarea cântecului popular i-au adus lui Nicolae Sabău, în anii care au urmat , prestigiul profesional și un loc privilegiat în galeria marilor artiști ai genului.

Nicoalae Sabău a fost primarul comunei Cicârlău, Maramureș, până în 2008.

Colecția impresionantă de afișe ale artistului se constituie într-o carte unicat[care?], document grăitor al evoluției sale alături de interpreți iluștri, în zecile de mii de spectacole și turnee realizate cu ansambluri folclorice profesioniste ori de amatori, pe parcursul celor peste 50 de ani de carieră artistică.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Nicolae Sabău la 29 noiembrie 2002 Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. [2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Alin Popa, Nicolae Sabău a împlinit 85 de ani, 8 decembrie 2014, Maramuresenii.ro
  2. ^ Decretul nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decorații naționale, text publicat în Monitorul Oficial nr. 911 din 14 decembrie 2002.

Legături externe[modificare | modificare sursă]