Nicolae Ghica-Budești
| Nicolae Ghica-Budești | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 22 decembrie 1869 Iași |
| Decedat | 16 decembrie 1943 București |
| Părinți | Eugen Ghica-Budești[*]  |
| Copii | Ștefan Ghika-Budești |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | arhitect inginer |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma Mater | Universitatea Politehnica din București |
| Clădiri semnificative | * Casa Rosetti din București * Mausoleul lui Vasile Alecsandri din Mircești * Muzeul Țăranului Român (între 1912 și 1939) din București |
Modifică date / text  | |
Nicolae Ghica-Budești (n. 22 decembrie 1869, Iași - d. 16 decembrie 1943, București) a fost un arhitect român, promotor al renașterii vechii arhitecturi românești și al afirmării specificului național, al stilului neoromânesc în arhitectură. Din 1930 a fost membru de onoare al Academiei Române. A fost și membru al Comisiei monumentelor istorice.
Operă
După planurile arhitectului s-au construit:
- Muzeul de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, astăzi Muzeul Țăranului Român (în etape, între anii 1912 și 1939)
- Mausoleul lui Vasile Alecsandri din Mircești
- Biserica Copou din Iași
- Biserica Sf. Vasile cel Mare din strada Polonă, București
- Biserica "Schimbarea la Față" Cuțitul de Argint, București
- Casa Radu Rosetti, București (Str. Mihail Moxa nr. 3-5)
- Liceul din Râmnicu Vâlcea (Colegiul Național „Alexandru Lahovari”)
- A participat la lucrările de extindere ale Palatului Universității București (1912)
Publicații
Preocuparea cu vechea arhitectură românească s-a concretizat și în diverse publicații despre istoria arhitecturii din Muntenia și Oltenia:
- Mânăstirea Probota (cu G. Balș), București - Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1909 (Arta românească nr. 3)
- Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. I. Înrâuririle străine de la origine pâna la Neagoe Basarab, în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) XX (1927), fasciculele 53-54, paginile 121-158
- Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. II. Vechiul stil românesc din veacul al XVI-lea, în BCMI, XXIII (1930), fasciculele 63-66
- Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. III. Veacul al XVII-Iea, în BCMI XXV (1932), fasciculele 71~74
- Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. IV. Noul stil din veacul al XVIII-lea, în BCMI, XXIX (1936), fasciculele 87-90