Nicolae Ghica-Budești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Nicolae Ghica–Budești)
Jump to navigation Jump to search
Nicolae Ghica-Budești
75 de ani de la moarte
Date personale
Născut22 decembrie 1869
Iași
Decedat16 decembrie 1943
București
CopiiEugen Ghica-Budești[*] Modificați la Wikidata
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterUniversitatea Politehnica din București  Modificați la Wikidata
Clădiri semnificative* Casa Rosetti din București
* Mausoleul lui Vasile Alecsandri din Mircești
* Muzeul Țăranului Român (între 1912 și 1939) din București
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române

Nicolae Ghica-Budești (n. 22 decembrie 1869, Iași - d. 16 decembrie 1943, București) a fost un arhitect român, promotor al renașterii vechii arhitecturi românești și al afirmării specificului național, al stilului neoromânesc în arhitectură. Din 1930 a fost membru de onoare al Academiei Române. A fost și membru al Comisiei monumentelor istorice.

Nicolae Ghika-Budești a fost fiul lui Eugen Ghika-Budești (1843 – 1919, mare proprietar de moșii, dar și pictor și al Elenei Cantacuzino). S-a căsătorit cu Madeleine Landrieu la Paris, în 7 martie 1901[1] Din căsătoria lor s-au născut doi fii: Ion Ghika-Budești care a devenit profesor la Facultatea de Arhitectură din București și Ștefan Ghika-Budești.[2], creatorul școlii românești de geologie inginerească.

Studii[modificare | modificare sursă]

După cursurile primare efectuate la colegiul Gaillard, în Lausanne, Elveția a urmat cursurile liceale la Ecole Monge, din Paris, și în continuare, cursurile Școlii de Poduri și Șosele din București, obținând titlul de inginer. Apoi, Ghika-Budești a plecat la Paris, unde a frecventat, în perioada 1893-1901, Ecole des Beaux-Arts.

Operă[modificare | modificare sursă]

După planurile arhitectului s-au construit:

Publicații[modificare | modificare sursă]

Preocuparea cu vechea arhitectură românească s-a concretizat și în diverse publicații despre istoria arhitecturii din Muntenia și Oltenia:

  • Mânăstirea Probota (cu G. Balș), București - Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1909 (Arta românească nr. 3)
  • Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. I. Înrâuririle străine de la origine pâna la Neagoe Basarab, în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) XX (1927), fasciculele 53-54, paginile 121-158
  • Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. II. Vechiul stil românesc din veacul al XVI-lea, în BCMI, XXIII (1930), fasciculele 63-66
  • Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. III. Veacul al XVII-Iea, în BCMI XXV (1932), fasciculele 71~74
  • Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia. IV. Noul stil din veacul al XVIII-lea, în BCMI, XXIX (1936), fasciculele 87-90

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mihai Sorin Rădulescu, Din istoria familiei Ghika. Contribuții de istorie culturală. București: Corint Books, 2017, p. 88. ISBN 978-606-793-105-1
  2. ^ Arh. Nicolae Ghika-Budești - La împlinirea a 70 de ani de la trecerea sa în neființă

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]