Nasir al-Din al-Tusi

Date personale
Nasir al-Din al-Tusi

Nume la naștere	مُحمد بن مُحمد بن الحسن الطُوسي
Născut	18 februarie 1201^[1]^[2] Tus, Provincia Khorasan, Iran^[3]^[4]
Decedat	26 iunie 1274 (73 de ani)^[1]^[2] Bagdad, Irak^[4]
Înmormântat	Moscheea Al-Kadhimiya
Religie	șiism^[5]
Ocupație	filosof om de știință matematician astronom polihistor arhitect medic intelectual jurist islamic[] marja'[] poet traducător scriitor politician sage[] teolog[]
Limbi vorbite	limba persană^[6]^[7] limba arabă^[6]^[7] limbi oguze
Activitate
Domiciliu	Tus Mosul قهستان[*] ...încă 3
Organizație	کتابخانه الموت[] رصدخانه مراغه[]^[3]
Influențat de	Avicenna, Fakhr al-Din al-Razi , Mu'ayyad al-Din al-'Urdi[*]
Profesor pentru	Abd al-Karim Ibn Tawus[], Najm al-Dīn al-Qazwīnī al-Kātibī[], Qutb al-Din al-Shirazi[], علامه حلی[], Ibn al-Fuwati[], Shams al‐Dīn al‐Bukhārī[]^[8], Hasan ibn Muḥammad Astarābādī[] , ميثم البحراني[]
Modifică date / text

Khawaja Muḥammad ibn Muḥammad ibn Ḥasan Ṭūsī (în persană: محمد بن محمد بن الحسن طوسی, n. 18 februarie 1201 - d. 26 iunie 1274‎), cunoscut și ca Naṣīr al-Dīn al-Ṭūsī, a fost un savant persan cu multiple preocupări: astronomie, chimie, biologie, matematică, filozofie, fizică, medicină și teologie.

Biografie

S-a născut la Tus, în provincia Khorasan (nord-estul Iranului de azi). A studiat coranul, jurisprudența, filozofia, matematica, logica, astronomia.

A murit în timpul unei călătorii spre Bagdad.

Contribuții

Astronomie

A scris un tratat de astronomie în care a criticat sistemul lui Ptolemeu și a expus calculul anilor după sistemul chinezesc.

În 1259, a construit la Maragheh un observator astronomic, care a devenit unul dintre cele mai celebre din Evul Mediu. Aici au fost aduși învățați din Damasc, Mosul, Tbilisi, Qazvin, care au întocmit tabele pentru calculul efemeridelor valoroase pentru acea vreme.

Matematică

A considerat trigonometria ca un domeniu separat al matematicii, a utilizat funcțiile trigonometrice, a demonstrat teorema sinusurilor și a tangentelor, a sistematizat noțiunile fundamentale ale trigonometriei liniare și sferice. A tratat problema rezolvării triunghiurilor.

A studiat patrulaterul Saccheri și istoricul teoriei paralelelor efectuând o analiză critică și expunând propriile sale teorii, astfel că poate fi considerat precursor al geometriei neeuclidiane.

Lucrările sale au stat la baza trigonometriei lui Regiomontanus și au avut o influență decisivă asupra dezvoltării acestui domeniu în Europa.

Fizică

Al-Tusi susține, că, indiferent de procesul prin care trece, materia se transformă, dar nu dispare niciodată, prin aceasta prefigurând legea conservării masei, care avea să fie formulată multe secole mai târziu. A studiat și gravitația.

Biologie

În domeniul biologiei, Nasir al-Din al-Tusi a avut concepții progresiste pentru acea epocă. Susținea că universul este compus din elemente de bază, prin a căror dă naștere mineralelor, plantelor și apoi animalelor. De asemenea, a subliniat rolul eredității în evoluția ființelor vii dar și al mecanismelor de adaptare a acestora la mediul. Mai mult, Al-Tusi a susținut că omul a evoluat dintr-un strămoș al maimuțelor antropoide actulale, fiind deci un precursor al teoriei evoluționiste.

Scrieri

Al-Tusi este autor al multor tratate originale, dar și traduceri și comentarii, care ulterior s-au tradus și în limbile europene:

Sakl-ul-Kita-Nassir ("Tratat de trigonometrie")
Kitab-aș-Sakl al-Rita ("Tratat despre patrulatere")
1521: Ar-risala as șafūia an assak fi-l-hutut al mutavaziyya ("Tratat care înlătură îndoiala în privința paralelelor")
1265: Culegere de aritmetică cu ajutorul unei tabele.

Note

1 2 „Nasir al-Din al-Tusi”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în 28 martie 2023.
1 2 Khayr al-Din al-Zirikli (2002). „الأعلام (دار العلم للملايين، 2002م)” (în arabă) (ed. 15). Beirut: Dar El-Ilm Lilmalayin[*]. p. 30. OCLC 1127653771. Wikidata Q113504685.
1 2 Arthur Berry (1898), A Short History of Astronomy (în engleză), Londra: John Murray, Wikidata Q19025604
1 2 „MacTutor History of Mathematics archive”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în 28 martie 2023.
↑ „Nasir al-Din al-Tusi”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în 12 noiembrie 2017.
1 2 Bibliothèque nationale de France. „Nasir al-Din al-Tusi” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.
1 2 „Nasir al-Din al-Tusi”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 1 martie 2022.
↑ „Nasir al-Din al-Tusi” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.

Legături externe

Dicționar enciclopedic al matematicienilor Arhivat în 1 aprilie 2010, la Wayback Machine.

Vezi și

Revoluția copernicană

[wdref-6d598f0e2dfbd7a78666f2fe8aa403f7-1] 1 2 „Nasir al-Din al-Tusi”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în 28 martie 2023.

[wdref-558f26ec445bf6d176b2232d10d05bdb-2] 1 2 Khayr al-Din al-Zirikli (2002). „الأعلام (دار العلم للملايين، 2002م)” (în arabă) (ed. 15). Beirut: Dar El-Ilm Lilmalayin[*]. p. 30. OCLC 1127653771. Wikidata Q113504685.

[wdref-eb4f346de0954dd809093e278d723edb-3] 1 2 Arthur Berry (1898), A Short History of Astronomy (în engleză), Londra: John Murray, Wikidata Q19025604

[wdref-c23e9577b2197f24a39fcae3e2826a98-4] 1 2 „MacTutor History of Mathematics archive”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în 28 martie 2023.

[wdref-048d050365a4a79765d26bfba78ed2ad-5] „Nasir al-Din al-Tusi”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în 12 noiembrie 2017.

[wdref-006f5f28de0987582d8be65dbce708a5-6] 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Nasir al-Din al-Tusi” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.

[wdref-665903283c4c020fafe7cffc3de6143f-7] 1 2 „Nasir al-Din al-Tusi”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 1 martie 2022.

[wdref-8f131e1c781963f7cd97ded5ab19c6ad-8] „Nasir al-Din al-Tusi” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]