Monumentul Victimelor Ghetoului

Această pagină a fost propusă pentru ștergere. Motivul: Acest articol a fost marcat de Gikü în octombrie 2023 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său. Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate. Dacă sunteți autorul articolului, citiți politica și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol. Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii. Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Monumentul Victimelor Ghetoului. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia. Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă.

Monumentul Victimilor Ghetoului Evreiesc
Caracteristici
Coordonate : 47°01′46.1″N 28°50′27.3″E
Localitate : Chișinău
Țara : Republica Moldova
Localizare: Strada Ierusalim
Artist  : Semion Șoihet, Naum Epelbaum
Creare  : 1992

Monumentul Victimelor Ghetoului Evreiesc din Chișinău este o amintire solemnă a suferințelor prin care au trecut comunitățile evreiești în timpul Holocaustului. Acest monument servește ca memento al importanței de a nu uita niciodată aceste tragedii și de a ne asigura că astfel de evenimente nu se repetă niciodată în viitor. Inaugurat- 22 aprilie 1993

Istorie

Creat- 25 iulie 1941 din ordinul guvernatorului militar al Basarabiei, generalul  Constantin Voiculescu.

La 16 iulie 1941, trupele naziste germano-române au ajuns în orașul Chișinău. La 24 iulie, guvernatorul Basarabiei, generalul Voiculescu, a emis un ordin de creare a unui ghetou evreiesc.

În perioada 25-26 iulie a fost înființat Ghetoul în partea de jos a orașului. Aproximativ 11.500 de persoane au fost luate din casele lor și conduse la Ghetoul Chișinău. Erau în mare parte femei, bătrâni și copii.

Oamenii au fost forțați să trăiască în condiții groaznice, umilitoare. Multe familii au fost nevoite să locuiască într-o singură cameră cu o salubritate proastă și fără acces la alimente sau medicamente. Mulți oameni au suferit abuzuri sexuale și fizice. Intrările în ghetou erau păzite de soldați care împiedicau deținuții să plece și se asigurau ca aceștia să rămână în ghetou.

În fiecare zi, 20-25 de oameni mureau de foame și malnutriție. Zilnic, grupuri de deținuți din ghetou erau recrutați pentru muncă silnică. Au avut loc execuții regulate care lipseau de viață un număr mare de oameni: de la câteva zeci la 500-700 de persoane.

În toamna anului 1941, întreaga populație supraviețuitoare a ghetoului a fost deportată spre est. În drum și în lagărele de concentrare din Transnistria, aproape toți prizonierii ghetoului de la Chișinău au pierit. Doar 8 foști prizonieri ai ghetoului din Chișinău au supraviețuit.

Unii evrei fuseseră exilați de autoritățile sovietice înainte de izbucnirea războiului,  în timp ce alții au fost evacuați sau au fost recrutați în Armata Roșie. Cu toate  acestea, mii de evrei nu au putut sau nu au dorit să părăsească orașul. Acest  monument servește drept amintire a acestor evenimente tragice din istoria  Chișinăului.

Note

Fenya Kleiman, născută în 1931 la Briceni, a trăit într-o familie evreiască de clasă mijlocie. În 1941, odată cu izbucnirea războiului, evreii locali au fost deportați în  lagărul de concentrare Secureni. Fenya avea atunci doar 10 ani. După un scurt  interval în grădini, familia sa s-a refugiat în ghetoul Kopaigorod din Transnistria, sub  control românesc.

În ghetou, părinții ei au lucrat în schimbul hranei, supraviețuind astfel foametei și  tifosului. Ghetoul a fost eliberat în 1944, iar familia s-a întors în orașul natal,  Briceni.

În umbra Briceniului pulsând de viață, s-a desfășurat povestea zguduitoare a tinerei  Fenya Kleiman, o speranță strivită în vremuri de cenușă și disperare. În anul 1941,  războiul a căzut greu asupra micului oraș, iar evreii locali au fost smulși din rutina  zilnică, trimiși în infernul numit Secureni.

În vârstă de doar zece ani, Fenya a fost martora neputinței părinților săi și a întregii  comunități. Casa ei s-a transformat într-un sanctuar al fricii, iar strigătele  zgomotoase ale războiului au acoperit orice speranță. Împreună cu cei dragi, a  îndurat zile întunecate în grădinile orașului, privind cu ochii în lacrimi cum averea familiei a fost risipită sub privirile soldaților nemiloși.

Apoi, destinele fragile au fost modelate de mutarea în ghetoul Kopaigorod, o  enclave a supraviețuirii, pierdută în Transnistria. În mijlocul foametei și a tifosului,  părinții lui Fenya au întors rugăciunile în muncă pentru pâinea de fiecare zi.  Kopaygorod a fost eliberat în 1944, iar Fenya și părinții ei s-au întors în Briceni,  găsind orașul lor într-un altfel de liniște, o liniște născută din suferință și curaj.

Bibliografie

”Istoria Holocaustului”- Oliviu Ratechi

”Ghetoul din Chișinău” - Paul A. Shapiro

”Evreii din Moldova în timpul celui de-al Doilea Război Mondial” - Mihail Taube

”În umbra holocaustului” - Ilya Altma

”Holocaustul în Basarabia și Transnistria: Istorii și amintiri” - Simon Reznic