Mircea Dumitru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mircea Dumitru
Date personale
Născut (58 de ani) Modificați la Wikidata
București, Republica Populară Română Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
profesor universitar Modificați la Wikidata
Rector în Universitatea din București Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
ianuarie 2017
Ministru al educației Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAdrian Curaj
Succedat dePavel Năstase[*]
Rector în Universitatea din București Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

Alma materUniversitatea din București
Universitatea Tulane[*]
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române

Mircea Dumitru (n. , București, Republica Populară Română) este un filozof român, profesor de logică la Facultatea de Filozofie și rector (din 2011) la Universitatea din București. Este membru corespondent al Academiei Române (din 2014). În perioada iulie 2016–ianuarie 2017, a ocupat și fotoliul de ministru al educației în guvernul condus de Dacian Cioloș.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Operă[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • On Incompleteness in Modal Logic. An Account through Second-Order Logic, UMI, A Bell & Howell Information Company, 300 North Zeeb Road, Ann Arbor, MI 48106-1346, USA, 1998
  • Logică și argumentare, manual pentru licee (co-autor P. Bieltz), Editura ALL, București, 1999
  • Modalitate și incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior (cuvânt înainte de Graeme Forbes, și postfață de Melvin Fitting), Editura Paideia, Bucuresti, 2001
  • Explorări logico-filosofice (postfață de Sorin Vieru), Editura Humanitas, București, 2004.

Studii[modificare | modificare sursă]

  • Aspecte epistemologice ale axiomatizării, în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1982, pp. 136 - 147.
  • Teoria științifică relațiile interteoretice. Studiu de caz, în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1988, vol. 2, pp. 655 - 663.
  • Argumente pentru o teorie unificată a dinamicii cunoașterii științifice, în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1988, vol. 2, pp. 741 - 747.
  • Logica modală ca logică de ordin superior, în Itinerarii logico-filosofice editori Valentin Mureșan și Mircea Dumitru, Editura Universității din București, 2004, pg. 178-200.

Articole[modificare | modificare sursă]

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • L. Laudan, Perspectivă critică asupra axiologiei și metodologiei realiste (coord. Angela Botez) , Editura Politică, București, 1988, pp. 89 - 115.
  • Robert Nozick, Filosofie coercitivă și pluralism filosofic, în Filosoful Rege , Editura Humanitas, București, 1992, pp. 180 - 196.
  • Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, (București: Editura Humanitas, 1993), în colaborare cu M. Flonta și A. P. Iliescu.
  • Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București 1997
  • R. J. Bogdan, Temeiuri ale cunoașterii: cum modelează comportamentul teleologic mintea, Editura ALL, București, 1998
  • Saul Kripke, Numire și necesitate, Editura ALL, București 2001
  • Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Editura Humanitas, București, 2001, în colaborare cu M. Flonta.
  • Ludwig Wittgenstein, Cercetări filosofice, Editura Humanitas, București, 2004, în colaborare cu M. Flonta.
  • Graeme Forbes, Esență individuală și vaguitate, în volumul Itinerarii logico-filosofice, Editura Universității din București, 2004, pg. 215-234.
  • W.V. Quine, J.S. Ullian, Țesătura opiniilor (The Web of Belief), Editura Paralela 45, 2007

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Mircea Florian al Academiei Române pentru lucrarea Modalitate și incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior

Controverse[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2016 a fost acuzat de către deputatul Sebastian Ghiță de colaborare cu Securitatea.[1][2][3][4][5]

De-a lungul carierei sale de rectorat, Mircea Dumitru este cunoscut pentru faptul că are o poziție anti-guvernamentală, amestecând Universitatea din București în anumite jocuri politice.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]