Mircea Dumitru
Sari la navigare
Sari la căutare
| Mircea Dumitru | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | (60 de ani)  București, Republica Populară Română | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | filozof profesor universitar[*] | ||
| Rector în Universitatea din București | |||
| Deținător actual | |||
| Funcție asumată ianuarie 2017 | |||
| Ministru al educației | |||
| În funcție – | |||
| Precedat de | Adrian Curaj | ||
| Succedat de | Pavel Năstase[*] | ||
| Rector în Universitatea din București | |||
| În funcție – | |||
| Alma mater | Universitatea din București Universitatea Tulane[*] | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Mircea Dumitru (n. , București, Republica Populară Română) este un filozof român, profesor de logică la Facultatea de Filozofie și rector (2011-2019) al Universității din București. Este membru corespondent al Academiei Române (din 2014). Este membru al Academia Europaea (din 2019). În perioada iulie 2016–ianuarie 2017, a ocupat și fotoliul de ministru al educației în guvernul condus de Dacian Cioloș.
Biografie[modificare | modificare sursă]
- 1979 absolvent al Liceului de muzică nr. 1, București
- 1981 - 1985 Facultatea de Filosofie, Universitatea București
- 1994 - 1998 Ph.D. student, Tulane University, New Orleans, SUA
- 1998 Doctor în Filosofie, Universitatea București; lucrarea Lois crede că. Neo-fregeanism și neo-russellianism în semantica atribuirii de atitudini propoziționale și a referinței directe. (conducător științific Ștefan Georgescu)
- 1998 Ph.D. Tulane University, New Orleans; lucrarea On Incompleteness in Modal Logic. An Account Through Second-Order Logic (conducător științific Graeme Forbes)
- 2000 - 2008: Decan al Facultății de Filosofie, Universitatea din București
- 2004 - prezent: Profesor universitar, Facultatea de Filosofie, Departamentul de Filosofie Teoretică din Universitatea din București
- 2011 - 2019 Rector, Universitatea din București
- 2020 - prezent Executive Director, Bucharest - US Fulbright Commission
Operă[modificare | modificare sursă]
Cărți[modificare | modificare sursă]
- On Incompleteness in Modal Logic. An Account through Second-Order Logic, UMI, A Bell & Howell Information Company, 300 North Zeeb Road, Ann Arbor, MI 48106-1346, USA, 1998
- Logică și argumentare, manual pentru licee (co-autor P. Bieltz), Editura ALL, București, 1999
- Modalitate și incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior (cuvânt înainte de Graeme Forbes, și postfață de Melvin Fitting), Editura Paideia, Bucuresti, 2001
- Explorări logico-filosofice (postfață de Sorin Vieru), Editura Humanitas, București, 2004.
- Lumi ale gandirii. Zece eseuri logico-metafizice, Editura Polirom, 2019.
- Metaphysics, Meaning, and Modality. Themes from Kit Fine, Oxford University Press, 2020.
Studii[modificare | modificare sursă]
- "Aspecte epistemologice ale axiomatizării", în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1982, pp. 136 - 147.
- "Teoria științifică relațiile interteoretice. Studiu de caz", în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1988, vol. 2, pp. 655 - 663.
- "Argumente pentru o teorie unificată a dinamicii cunoașterii științifice", în Istoria și filosofia științei, Editura Universității, Iași, 1988, vol. 2, pp. 741 - 747.
- "Logica modală ca logică de ordin superior", în Itinerarii logico-filosofice editori Valentin Mureșan și Mircea Dumitru, Editura Universității din București, 2004, pg. 178-200.
- “On the Normativity of Logic”, în Normativity, Acta Philosophica Fennica, The 2019 Entretiens of Institute International de Philosophie, Ilkka Niiniluoto & Sami Pihlstrom (ed.), 2020 pg. 51-66.
Articole[modificare | modificare sursă]
Traduceri[modificare | modificare sursă]
- L. Laudan, Perspectivă critică asupra axiologiei și metodologiei realiste (coord. Angela Botez) , Editura Politică, București, 1988, pp. 89 - 115.
- Robert Nozick, Filosofie coercitivă și pluralism filosofic, în Filosoful Rege , Editura Humanitas, București, 1992, pp. 180 - 196.
- Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, (București: Editura Humanitas, 1993), în colaborare cu M. Flonta și A. P. Iliescu.
- Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București 1997
- R. J. Bogdan, Temeiuri ale cunoașterii: cum modelează comportamentul teleologic mintea, Editura ALL, București, 1998
- Saul Kripke, Numire și necesitate, Editura ALL, București 2001
- Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Editura Humanitas, București, 2001, în colaborare cu M. Flonta.
- Ludwig Wittgenstein, Cercetări filosofice, Editura Humanitas, București, 2004, în colaborare cu M. Flonta.
- Graeme Forbes, Esență individuală și vaguitate, în volumul Itinerarii logico-filosofice, Editura Universității din București, 2004, pg. 215-234.
- W.V. Quine, J.S. Ullian, Țesătura opiniilor (The Web of Belief), Editura Paralela 45, 2007
Premii[modificare | modificare sursă]
- Premiul Mircea Florian al Academiei Române pentru lucrarea Modalitate și incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior
Controverse[modificare | modificare sursă]
În octombrie 2016 a fost acuzat de către deputatul Sebastian Ghiță de colaborare cu Securitatea.[1][2][3][4][5] Aceeași acuză i s-a adus și în iulie 2019 de către Victor Ponta.[6]
De-a lungul carierei sale de rectorat, Mircea Dumitru este cunoscut pentru faptul că are o poziție anti-guvernamentală, amestecând Universitatea din București în anumite jocuri politice.[7]
În iulie 2019, după afirmațiile controversate ale profesorului Vasile Răducă, Mircea Dumitru a cerut demisia acestuia din funcția de prodecan, lucru care s-a și întâmplat. Totuși, deși Dumitru susținea că profesorul Răducă va ieși la pensie în toamnă datorită vârstei pensionării, tot acesta cu trei luni mai târziu îi aprobă cererea în care el cerea extinderea activității de profesor universitar cu încă un an. Acest lucru a fost motivat de faptul că Răducă cere acest lucru pentru a duce la capăt anul universitar pe care l-a început la 1 octombrie 2019 (iar vârsta pensionării fiind la 6 noiembrie 2019), prin urmare rămânând la catedra de Morală până la data de 31 septembrie 2020.[8]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ministrul Educației ar fi semnat un angajament cu Securitatea. Mircea Dumitru: „Nu am avut nici un contact cu fosta Securitate“, 4 octombrie 2016, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 5 octombrie 2016
- ^ ATACUL lui Sebastian Ghiță în cazul colaborării lui Mircea Dumitru cu Securitatea: 'nea Dumitru TURNĂTORUL, care se credea MONUMENT AL MORALITĂȚII, 4 octombrie 2016, Gabriel Mihai, Evenimentul zilei, accesat la 4 octombrie 2016
- ^ Mircea Dumitru, prins în ambuscada dosarului de Securitate. Evaluarea experților: „un joc politic“, 4 octombrie 2016, Nicoleta Onofrei, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 5 octombrie 2016
- ^ DOCUMENT Ministrul Educației, Mircea Dumitru: „Este o calomnie grosolană. Nu am avut nicio legătură cu fosta Securitate”, 4 octombrie 2016, Nicoleta Onofrei, Adevărul, accesat la 5 octombrie 2016
- ^ Bombă! Ministrul Educației a colaborat cu Securitatea. Reacția lui MIRCEA DUMITRU | UPDATE, 4 octombrie 2016, Silviu Tudor, Evenimentul zilei, accesat la 6 octombrie 2016
- ^ https://www.stiripesurse.ro/victor-ponta-atac-la-rectorul-universitatii-bucuresti-a-fost-recrutat-ca-informator-al-securitatii-lui-ceausescu-si-acum-da-lectii-de-moralitate_1369496.html
- ^ Mircea Dumitru, rectorul Universitatii Bucuresti, a demisionat din CNATDCU in semn de protest fata de numirea lui Valentin Popa ca ministru al Educatiei 28 ianuarie 2018, Red. Stiri, HotNews, accesat la 27 octombrie 2018
- ^ „Vasile Răducă nu va mai putea preda la Facultatea de Teologie. Mircea Dumitru afirmă că fostul prodecan se pensionează”. adevarul.ro.