Sari la conținut

Mihai Brediceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihai Brediceanu
Date personale
Născut[2] Modificați la Wikidata
Brașov, România Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[2] Modificați la Wikidata
PărințiTiberiu Brediceanu Modificați la Wikidata
Căsătorit cuDina Cocea[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiedirijor
compozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiOrdinul Național „Serviciul Credincios”
Ordinul național „Steaua României” ()[1]  Modificați la Wikidata

Mihai Brediceanu (n. 14 iunie 1920, Brașov — d. 4 martie 2005) a fost un compozitor, dirijor și muzicolog român, fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu.

Brediceanu a studiat pian la Conservatorul din Brașov și teorie muzicală, dirijorat și compoziție la Academia de Muzică din București, la clasele lui Mihail Jora, Marțian Negrea, Florica Musicescu, Silvia Șerbescu și Ionel Perlea.

În afară de asta a mai absolvit cursuri de Drept și Matematică în București.

Din 1959 până în 1966 a fost director general al Operei Române din București. Din 1969 până în 1971 a fost director muzical al orchestrei Syracuse din New York, iar până în 1975 profesor al Universității Syracuse. Între 1978 și 1980 a fost director general al Operei din Istanbul și între 1982 și 1990 director general al Filarmonicii "George Enescu" din București. Din 1991 a fost numit din nou director general al Operei Române.

Pe lângă nenumărate piese muzicale pentru teatru, Brediceanu a mai compus o simfonie, patru dansuri simfonice, o suită pentru pian op. 5 (1947), o [[WannaCry. Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor. Suită (muzică)|suită]] pentru orchestră de cameră, piese pentru cor, muzică de cameră și cântece.

Suita pentru pian op.5 din 1947 este constituită din 4 părți: Entrada, Badinieriie, Lamento, și Final.

Este înmormântat la Lugoj.[necesită citare]

A fost distins cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler (2001) „pentru îndelungata și prodigioasa carieră artistică, recunoscută pe plan intern și internațional, cu ocazia aniversării a 80 de ani de existență a Operei Naționale din București”.[4]

  1. ^ http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30709  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ https://adevarul.ro/locale/alexandria/dina-cocea-frumusetea-rapitoare-l-a-vrajit-gheorghe-gheorghiu-dej-1_57ef6a3f5ab6550cb82a781d/index.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Decretul nr. 997 din 29 noiembrie 2001 al președintelui României privind conferirea ordinelor naționale Steaua României și Serviciul Credincios, publicat în Monitorul Oficial nr. 775 din 5 decembrie 2001.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]