Sari la conținut

Mițo Asan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mițo Asan al Bulgariei

Monedă atribuită lui Mițo Asan
Date personale
Născutsecolul al XIII-lea Modificați la Wikidata
Țaratul Vlaho-Bulgar Modificați la Wikidata
Decedat1277 Modificați la Wikidata
Troia, Provincia Çanakkale, Turcia Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria Asenina a Bulgariei[*]​[1] Modificați la Wikidata
CopiiKira Maria Asanina a Bulgariei[*]​[2]
Ioan Asan al III-lea[*]​ Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran Modificați la Wikidata
Limbi vorbitebulgară Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Asăneștilor
Țar al Bulgariei Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mițo Asan (bulgară Мицо Асен, transliterat: Mičo Asen, n. secolul al XIII-lea, Țaratul Vlaho-Bulgar – d. 1277, Troia, Provincia Çanakkale, Turcia) a fost împăratul Țaratului Vlaho-Bulgar între anii 1256 - 1257.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Mițo Asan a ajuns pe tron în virtutea căsătoriei sale cu o fiică a lui Ivan Asan al II-lea, din căsătoria acestuia cu Irina Comnena din Epir.[3][4] Numele soției sale nu este consemnat în surse; a fost identificată tradițional ca Maria,[5] dar este posibil să fi fost Ana sau Teodora.[6] Datele nașterii și morții sale nu sunt cunoscute, iar originea sa rămâne neclară. Nici numele său, atestat în contexte oficiale și care nu reprezintă un diminutiv al lui „Mihail”, nici cariera descrisă în sursele bizantine nu permit identificarea cu Mihail, fiul cneazului rus și banului ungar Rostislav Mihailovici, sau cu vreun alt membru al dinastiei de Cernigov. Este probabil ca, asemenea succesorului său Constantin, fiul lui Tih, Mițo să fi adoptat numele Asan după urcarea pe tron.[7][4]

El s-a proclamat țar al Bulgariei după asasinarea vărului soției sale, Căliman al II-lea Asan, în 1256. Deși ar fi putut obține un anumit sprijin în capitala Târnovo și posibil la Preslav, s-a confruntat cu ostilitatea unei mari părți a nobilimii provinciale.[8] Nu este clar în ce măsură a reușit să își impună și să își mențină autoritatea asupra capitalei.[3][9] În urma unei campanii nereușite împotriva lui Teodor al II-lea Laskaris, împăratul Imperiului de la Niceea, Mițo a pierdut controlul chiar și asupra populației de rând.[10]

După ce nobilimea l-a proclamat împărat pe Constantin Tih, Mițo Asan și familia sa au părăsit capitala în 1257 și au încercat să reziste de la Preslav și apoi de la Mesembria (astăzi Nesebăr). În schimbul azilului și al unor domenii, a cedat Mesembria și împrejurimile acesteia împăratului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul, în 1261[11] sau 1263,[3] și s-a refugiat la Niceea. A primit pământuri în Troada, unde a trăit împreună cu familia sa, devenind întemeietorul ramurii bizantine a dinastiei Asăneștilor. Data morții sale nu este cunoscută, dar este probabil să nu mai fi fost în viață în 1277–1278, când fiul său Ioan Asan al III-lea a fost susținut ca pretendent la tronul Bulgariei de către împăratul bizantin Mihail al VIII-lea.[10][12]

Monetăria abundentă atribuită anterior lui Mițo Asan a fost ulterior reatribuită cumnatului și predecesorului său, Mihail Asan I, de către Tenčo Popov.[13]

Familie

[modificare | modificare sursă]

Din căsătoria cu Maria, Mițo a avut doi copii:

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Mițo Asan al Bulgariei”. The Peerage[*]. Accesat în .
  2. ↑ Darryl Roger Lundy. „Mițo Asan al Bulgariei” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824.
  3. 1 2 3 Fine, p. 172-173
  4. 1 2 Andreev, p. 494
  5. ↑ Zlatarski, p. 471; Božilov, p. 110-111.
  6. ↑ Mladjov 2012, p. 487-490
  7. ↑ Mladjov 2015, p. 273.
  8. ↑ Božilov, p. 111.
  9. ↑ Popov, p. 35-36
  10. 1 2 Andreev, p. 495.
  11. ↑ Božilov, p. 112.
  12. ↑ Fine, p. 173
  13. ↑ Popov, p. 30-45

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Andreev, Jordan (). Кой кой е в средновековна България [Cine este cine în Bulgaria medievală] (în bulgară) (ed. ed. 3). Sofia. 
  • Božilov, Ivan (). Familijata na Asenevci (1186–1460) [Familia Asăneștilor (1186–1460)] (în bulgară). Sofia. 
  • Fine, John Van Antwerp (). The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest. Ann Arbor. 
  • Mladjov, Ian (). „The Children of Ivan Asen II and Eirēnē Komnēnē”. Bulgaria Mediaevalis 3. 
  • Mladjov, Ian (). „Monarchs' Names and Numbering in the Second Bulgarian State”. Studia Ceranea 5. 
  • Popov, Tenčo (). Студии върху българското средновековно монетосечене с изводи за историята [Studii asupra monetăriei medievale bulgare, cu concluzii privind istoria] (în bulgară). Sofia. 
  • Zlatarski, Vasil (). „Второ българско царство: България при Асеневци (1187–1280)” [Al Doilea Țarat Bulgar: Bulgaria sub Asănești (1187–1280)]. История на българската държава през средните векове [Istoria statului bulgar în Evul Mediu] (în bulgară). vol. 3. Sofia. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mițo_Asan&oldid=17585455