Maurice Leblanc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Maurice Leblanc
Maurice-leblanc.jpg
Maurice Leblanc
Date personale
Nume la naștereMarie Émile Maurice Leblanc Modificați la Wikidata
Născut[3][4][5] Modificați la Wikidata
Rouen, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[6][7][8][9][10][11] Modificați la Wikidata
Perpignan, Franța[12] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Montparnasse Modificați la Wikidata
Frați și suroriGeorgette Leblanc[*]  Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
EtnieFrancezi Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
romancier[*]
scriitor de literatură științifico-fantastică[*] Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Republican, Radical și Radical-Socialist[*]  Modificați la Wikidata
Limbilimba franceză[1]  Modificați la Wikidata
StudiiLycée Pierre-Corneille[*]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Specie literarăromane polițiste
Opere semnificativeArsène Lupin (27 romane între 1907 și 1937)
Note
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Ofițer[*][2]
Legiunea de Onoare în grad de cavaler[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Maurice Leblanc (n. 11 noiembrie 1864, Rouen, Franța - d. 6 noiembrie 1941, Perpignan, Franța) a fost un scriitor francez, autor de numeroase romane polițiste și de aventuri. El este creatorul celebrului personaj Arsène Lupin, gentlemanul spărgător.

Se poate vizita casa lui Maurice Leblanc, la Étretat, în regiunea Seine-Maritime. Acul din Étretat este de altfel utilizat în romanul L'Aiguille creuse cu Arsène Lupin.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Maurice Leblanc este al doilea copil al lui Émile Leblanc, armator de 34 ani, și al Mathildei Blanche, născută Brohy, în vârstă de 21 ani. Sora sa mai mică a fost cântăreața Georgette Leblanc care a fost interpreta și concubina lui Maurice Maeterlinck în perioada 1895-1918. El refuză să urmeze cariera pe care tatăl său i-o destinase într-o fabrică de textile și se mută la Paris pentru a scrie. Lucrează mai întâi ca jurnalist, apoi romancier și povestitor (Des couples, Une femme, Voici des ailes). Trezește interesul lui Jules Renard și Alphonse Daudet, fără a beneficia însă de succes la public. În 1901, publică L'enthousiasme, roman autobiografic. Frecventează marile nume ale literaturii pariziene: Stéphane Mallarmé sau Alphonse Allais.

În 1905, Pierre Lafitte, directorul revistei lunare Je sais tout, îi comandă o povestire pe modelul lui Raffles de Ernest William Hornung: L'Arrestation d’Arsène Lupin. Doi ani mai târziu, este publicată prima carte cu Arsène Lupin. Publicarea romanului Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmès l-a supărat pe Arthur Conan Doyle, furios de a-l vedea pe detectivul său Sherlock Holmes și pe colegul său Watson ridiculizați prin personajele parodice « Herlock Sholmès » și « Wilson » create de Maurice Leblanc.

Casa lui Maurice Leblanc la Étretat, astăzi muzeu

Radical-socialist și liber cugetător, Leblanc devine burghez în perioada Primului Război Mondial. El ar fi declarat: « Eu nu sunt Lupin! ». Din 1910, încearcă să-și ucidă personajul în 813, dar îl reînvie în Le Bouchon de cristal, Les Huit Coups de l'horloge

Opera sa îl va inspira pe Gaston Leroux (creatorul lui Rouletabille), precum și pe Souvestre și Allain (creatorii lui Fantômas). A fost înființată o asociație a prietenilor lui Arsène Lupin; ea este condusă în 2004 de Lydie Dabirand. Isprăvile lui Arsène Lupin se derulează în capitala Franței și în Pays de Caux, pe care o cunoaște bine: colecționar de cărți poștale, el a identificat 400 de conace între Le Havre, Rouen și Dieppe. «Lupinofilii» merg pe jos în locurile din Normandia citate de Leblanc: Étretat și comoara regilor Franței, Tancarville, trecerea subterană din Jumièges îi conduce la comoara medievală a abațiilor… Traseul celor șapte abații din Pays de Caux este asemănător cu Carul Mare și permite regăsirea stelei Alcor.

Maurice Leblanc este înmormântat în Cimitirul Montparnasse.

Opera[modificare | modificare sursă]

Lista este necompletă, cuprinzând atât opere din seria Arsène Lupin, cât și altele fără legătură. Seria Arsène Lupin cuprinde 20 romane și colecții de povestiri, precum și trei piese de teatru, toate publicate din 1907 și până în 1941. Vezi Arsène Lupin pentru lista detaliată.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Baza de date Léonore 
  3. ^ http://recherche.archivesdepartementales76.net/?id=viewer&doc=accounts%2Fmnesys_ad76%2Fdatas%2Fir%2Fserie_E_seigneuries_familles_notaires_etat_civil%2FFRAD076_IR_E_etat_civil%2Exml&page_ref=2900064&lot_num=1&img_num=106, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Maurice Leblanc, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ Maurice Leblanc, SNAC, accesat în  
  8. ^ Maurice Leblanc, Find a Grave, accesat în  
  9. ^ Maurice Leblanc, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  10. ^ Maurice LEBLANC, NooSFere, accesat în  
  11. ^ Maurice Leblanc, BD Gest', accesat în  
  12. ^ http://www.etretat.net/office-de-tourisme-etretat/modules/content/content.php?page=maison-maurice-leblanc&lang=en  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • André-François Ruaud, Les Nombreuses vies d'Arsène Lupin, colecția Bibliothèque rouge vol. 1, Les Moutons électriques, 2005
  • Jacques Derouard, Dictionnaire Arsène Lupin, Encrage, 2001
  • Jacques Derouard, Maurice Leblanc : Arsène Lupin malgré lui, Librairie Séguier, 1989
  • Europe, revistă literară lunară, august-septembrie 1979, n° 604/605 - număr dedicat lui Maurice Leblanc și Arsène Lupin
  • François Vicaire (texte) și Jean-François Lange (fotografii), La Maison de Maurice Leblanc: le Clos Arsène Lupin, Darnétal : Petit à petit, coll. « Maisons d'écrivains », 2005, 47 p., 31 cm

Legături externe[modificare | modificare sursă]