Masivul Ciomatu - Puturosu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Masivul Ciomatu - Puturosu
Masivul Ciomatu 3D version 1.gif
Muntele Ciomatu 3D
Altitudine Vârful Ciomatu Mare (1.301 m)
Localizare  România
Lanț muntos Carpații Orientali
Roci Intruziuni și efuziuni andezitice care – la origine – au antrenat materiale sedimentare cretacice (gresii, marne)
Ultima erupție Pleistocen
Tip Vulcanic

Masivul Ciomatu - Puturosu este un vulcan stins ce face parte structural și pozițional din grupa Munților Harghitei.[1] Reprezintă cea mai recentă structură a acestora[1] și aparține de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, având 1301 m.

Delimitare[modificare | modificare sursă]

Muntele Ciomatu privit dinspre Valea Oltului
Imagine dintr-unul dintre craterele Muntelui Ciomatu - Lacul Sfânta Ana

Grupei de munți îi aparțin – în afară de Muntele Ciomatu (maghiară Csoma - hegy, 1.301 m), spre est conurile vulcanice ale Muntelui Bolondoș (maghiară Bolondos hegy, 1084 m), ale Muntelui Puturosu (maghiară Büdös - hegy, 1143 m altitudine, aflat la sud–est de primul) și, la est de acesta conul vulcanic izolat al Muntelui Cetății (Balvanyos, (maghiară Bálványos, 1057 m). Aceste conuri sunt separate de masivul central de fliș cretacic cu intercalații de gresie și șisturi. Geografic izolat, similar izolării de de masa principală a Munților Harghitei – a Masivului Ciomatu – Puturosu, se află conul vulcanic al Heghieșului Mare (maghiară Nagy Hegyes, 1106 m), situat în nord–vestul Munților Bodoc. Toate aceste conuri au fost alimentate din aceeași sursă magmatică din care s-a alimentat Muntele Ciomatu, ceea ce le determină apartenența comună, din punt de vedere geologic.[1]

În sens geografic, spre nord masivul este delimitat de compartimentul Ciucului de Jos – din Depresiunea Ciucului, spre est de văile pâraielor Tușnad (maghiară ) și Șugău (maghiară ), spre vest de valea Oltului, iar spre sud de dinspre vest spre est de Depresiunea Bixad și, de văile pâraielor Jombor (maghiară Zsombor), Sărat (maghiară Sós), Turia (maghiară Torjai). Heghieșul Mare (care geografic aparține de Munții Bodoc) domină dinspre sud, valea Jombor.[1]

Masivul se leagă de Munții Bodoc – spre sud prin Șaua Sărată (maghiară Sós-mezõ[2], unde se află Pasul Turia) și, spre nord–est prin culmea principală[3] reprezentată aici de de vârfurile Gheți (maghiară Géczi–bérk, 1094 m), Vârful de Mijloc (maghiară Kóz–tető, 1087 m) și Țețele (1173 m).[2]

Obiective[modificare | modificare sursă]

În interiorul craterelor Muntelui Ciomatu s-au format lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Elemente de Geologie ale sitului Natura 2000 Ciomad-Balvanyos, accesat 2013.09.28
  2. ^ a b Prezentarea și harta Muntelui Puturosu, budoshegy.ro accesat 2013.09.28
  3. ^ Hartă a Munților Bodoc, Asaltul Carpaților, Consiliul Național al Organizației Pionierilor, București, 1985

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară
  • Munții Harghita, Oliviu Marcu, Zoltan Racz, Adrian Cioaca, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986

Legături externe[modificare | modificare sursă]