Marius Andruh

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
0
Marius Andruh.jpg
Marius Andruh
Date personale
Născut 15 iulie 1954
Smeeni, Republica Populară Română
Activitate
Rezidență București
Domeniu Chimie
Instituție Universitatea București, București

MARIUS ANDRUH (n. 15 iulie 1954, Smeeni, jud. Buzău), chimist român.

Membru titular al Academiei Romane, din 30 aprilie 2009 (Membru corespondent - 6 iunie 2001). Președinte al Secției de Științe Chimice a Academiei Romane, Director al Departamentului de Chimie Anorganica al Facultății de Chimie de la Universitatea din București.

 

Absolvent al Liceului “B. P. Hasdeu” din Buzău (1973) și al Facultății de Chimie a Universitarii din București, Secția Chimie anorganica (1979); în 1988 a obținut titlul de doctor in chimie. Și-a continuat specializarea la Paris (1991) și Göttingen (Bursier Alexander von Humboldt, 1992-1993). După efectuarea unui stagiu de trei ani (1979-1982) la IPRS-Baneasa, a funcționat, până in 1984, la Institutul de Chimie Fizică din București. Din 1984 își desfășoară activitatea în cadrul Catedrei de Chimie anorganică a Facultății de Chimie de la Universitatea din București, unde, din 1996, este profesor și Sef de catedra (din anul 2004). Între 1994 și 1996 a fost profesor asociat la Universitatea Québec din Montreal.

Profesorul Marius Andruh, prin cercetările sale, a contribuit la dezvoltarea chimiei combinațiilor complexe polinucleare, cu realizări în următoarele direcții: arhitecturi supramoleculare în chimia coordinativă și inginerie cristalină; magnetism molecular; combinații complexe heteropolinucleare 3d-4f; sisteme moleculare și supramoleculare cu trei purtători de spin diferiți; materiale moleculare luminescente.

A elaborat strategii originale pentru obținerea polimerilor de coordinare prin utilizarea de noduri oligonucleare homo- și heterometalice. A descris noi tipuri de topologii pentru polimerii de coordinare. A sintetizat, împreuna cu colaboratorii săi, pe baza unei strategii proprii, primii nanomagneti moleculari mono-dimensionali cu trei ioni metalici diferiți. A adus contribuții în chimia metalosupramoleculara: helicati homo- și heterometalici, dreptunghiuri moleculare, metalacalixarene, clusteri homo- și heterometalici, cristale moleculare obținute prin combinarea și controlul mai multor tipuri de forte intermoleculare. A utilizat pentru prima dată complecșii heteroleptici bis-oxalato ai cromului (III) ca metaloliganzi pentru obținerea de sisteme heterometalice cu punți oxalato (M. Andruh, Pure Appl. Chem., 2005, 77, 1685; M. Andruh, Chem. Commun., 2007, 2565; M. Andruh, D. Branzea. R. Gheorghe, A. M. Madalan, CrystEngComm., 2009, 11, 2571; M. Andruh, J.-P. Costes, C. Diaz, S. Gao, Inorg. Chem., 2009, 48, 3342; G. Marinescu, M. Andruh, F. Lloret, M. Julve, Coord. Chem. Rev., 2011, 255, 161; M. Andruh, Chem. Commun., 2011, 47, 3025; M. Andruh, Chimia, 2013, 67, 383; M. Andruh, Dalton Trans., 2015, 44, 16633).

Rezultatele cercetărilor sale sunt publicate in peste 250 articole și patru capitole de cărți, care au adunat peste 6300 citări (h-index = 40). Peste douăzeci au figurat în topul celor mai citate/accesate articole ale unor prestigioase jurnale internaționale (Chemical Communications, Chemistry - A European Journal, Inorganic Chemistry, Dalton Transactions, Crystal Growth & Design, European Journal of Inorganic Chemistry, Coordination Chemistry Reviews, New Journal of Chemistry, CrystEngComm., Inorganica Chimica Acta, etc.).

Este coautor la trei cărti publicate în Editura Academiei Romane și coautor al unor manuale de chimie pentru liceu.

            Laboratorul pe care îl conduce a făcut parte dintr-o rețea de excelență a Uniunii Europene (Proiect MAGMANet, 2005-2009), care a adunat cele mai prestigioase laboratoare din Europa în domeniul magnetismului molecular. Proiectul MAGMANet s-a finalizat cu înființarea Institutului European de Magnetism Molecular, Prof. M. Andruh fiind membru in Board of Directors (2008-2013).

A fost invitat Visiting Professor la Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea Pierre et Marie Curie Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea Paul Sabatier, Toulouse (2007). Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, 2012, 2013,2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche Paul Pascal, 2014).

În anul 2006 i s-a acordat Gauss Professorship de către Akademie der Wissenschaften zu Göttingen.

I-a fost acordată Conferinta Nenitzescu-Criegee din partea Societatii Germane de Chimie (2009).

A prezentat peste 100 de conferințe plenare și seminarii invitate la conferințe științifice internaționale la Universitățile din Göttingen, Bielefeld, Münster, Montreal, Berlin, Bremen, Magdeburg, Bordeaux, Brno, Praga, Pittsburgh, Valencia, Tenerife, Granada, Kazan, Strasbourg, Paris-Sud, Angers, Jena, Toulouse, Chișinău, Manchester, Heidelberg, Freiburg, Mainz, Lyon, Karlsruhe, Keimyung (Coreea de Sud), Sendai (Japonia), Florenta, Niteroi, Sao Paulo, Rio de Jeneiro, Cracovia, Braunschweig, Leipzig.

Membru in Comitetele științifice ale unor conferințe internaționale : European Conference on Molecular Magnetism (Tomar, 2006, Wroclaw, 2009 ; Paris, 2011 ; Karlsruhe, 2013; Zaragoza, 2015); International Conference on Molecular Magnetism (Florenta, 2008) ; Winter School on Coordination Chemistry, Karpacz, Polonia (2008, 2010, 2012, 2014); European Materials Research Society – Symposium Design, characterization and modelling of molecule-based magnetic materials” (Strasbourg, 2006), etc.

Membru Comité Scientifique - Chimie, Agence Nationale de la Recherche, Franța (2007-2010, 2015-).

Membru Editorial Board Journal of Coordination Chemistry, Magnetochemistry, ChemistrySelect .

Redactor sef Revue Roumaine de Chimie.

Președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie.

A fost decorat cu Ordinul Național pentru Merit, în rang de Cavaler (2008). Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara (2013) și al Universițătii Babeș-Bolyai (2015). În anul 2009 a primit Diploma de Onoare și Medalia G. Spacu din partea Societarii de Chimie din Romania. Este membru de onoare al Societății Romane de Știința Materialelor și Creștere a Cristalelor. I-a fost acordat premiul Maria Brezeanu de filiala română a American Chemical Society (2014).

Este membru ales al Academiei Europaea (2004), membru corespondent (ales) al Academiei Europene de Științe, Arte si Litere, Paris (2004) și membru ales al European Academy of Sciences (2010).'

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri