Marina Română

Marina Română desemnează patru ansambluri de nave navigând sub pavilion românesc^[1] :

marina militară;

marina comercială;

marina științifică și de pescuit;

flota turistică.

Ziua Marinei și închinările[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Ziua Marinei Române.

Ziua Marinei a fost oficializată ca onomastică a marinarilor militari români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, patroana Marinei Române. Serbarea oficială a avut loc pe crucișătorul Elisabeta, primul crucișător al marinei, unde au fost prezenți toți ofițerii Diviziei de Mare și la care a luat parte și Ministrul de Război, Dimitrie A. Sturdza. În mod tradițional, ocrotitorul marinarilor în bisericile ortodoxe de miazăzi (români, sârbi, bulgari și greci) este Sfântul Nicolae, căruia îi erau închinate schiturile marinărești (azi dispărute) de la Capul Caliacra în Dobrogea și de la Pardina (pe malul din față, în Bugeac). În bisericile ortodoxe de miazănoapte (fostul Imperiu rus) ocrotitorul marinarilor militari este Sfântul Andrei care în România este socotit ocrotitorul (și uneori, în mod abuziv, întemeietorul^[2]) Bisericii ortodoxe române.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Ion Ionescu, Marian Moșneagu și al., Muzeul Marinei Române, ed. Modelism, 1999, ISBN 973-98883-6-4, 115 pp. și Situl oficial al marinarilor din România
^ Abuziv deoarece Sfântul Andrei a trăit în sec. I, în timp ce metropoliile Moldovei și Țării Românești apar în sec. XIV iar B.O.R. ca patriarhie autocefală în sec. XIX.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Anton Bejan, Carmen Atanasiu, Raymond Stănescu, Neculai Pădurariu, Dicționar Enciclopedic de Marină, ed. Semne, 2006
Ion Ionescu, Marian Moșneagu și al., Muzeul Marinei Române, ed. Modelism, 1999, ISBN 973-98883-6-4, 115 pp.
Constantinescu, N.N., Istoria economică a României, Vol.2, Editura Economică, București, 1998

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Problema suveranității României la Dunăre și "Navigația Fluvială Română": 1919 - 1945, Carmen Irene Atanasiu, Editura Selbstverl., 2003
România și Comisia Europeană a Dunării: diplomație, suveranitate, cooperare internațională, Ștefan Stanciu, Editura Pax Aura Mundi, 2002
Noi contribuții la istoria marinei militare Române, Ion Ionescu (căpitan-comandor.), Georgeta Borandă, Marian Moșneagu, Editura Muntenia & Leda, 2001
Marina română în primul război mondial, Raymond Stănescu, Cristian Crăciunoiu, Editura Modelism, 2000
Marina românâ în primul război mondial 1914-1918, Marian Sârbu, Editura Academiei Navale "Mircea cel Bătrân, 2002
Marina regală a României în cel de al II-lea război mondial, Dorin Mara, Editura Economică, 2000
Marina română in al doilea război mondial: 1942-1944, Nicolae Koslinski, Raymond Stănescu, Editura Făt-Frumos, 1996
Glorie și dramă: Marina Regală Română, 1940-1945, Jipa Rotaru, Ioan Damaschin, Editura "Ion Cristoiu", 2000
O istorie tragică a marinei comerciale române, Marian Moșneagu, Editura Ex Ponto, 2006
Politica navala postbelica a Romaniei (1944-1958), Marian Mosneagu, Editura Mica Valahie
România și problema strîmtorilor, Ilie Seftiuc, Iulian Cârțână, Editura științifică, 1974
Dunărea, Marea Neagră și Puterile Centrale: 1878-1898, Șerban Rădulescu-Zoner, Editura Dacia, 1982

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Marina Română

Marina Română: 1860-2013
Doua milenii in slujba lui Neptun^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Andreea Cascaval, Jurnalul Național
Varsta de aur a flotei^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Vasile Surcel, Jurnalul Național
Prostituate si trafic, pacate de marinar^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Vladimir Ioan, Jurnalul Național
"S-ar fi putut salva 50 de vapoare"^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Doru Cobuz, Jurnalul Național
Portul Constanta, poarta albastra^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Ioana Moldoveanu, Jurnalul Național
Ultimele zile de domnie Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine., 30 august 2004, Doru Cobuz, Jurnalul Național
Lupii aristocrati^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Valentin Zaschievici, Jurnalul Național
Oamenii-amfibie lupta pe pipaite^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Eugenia Mihalcea, Jurnalul Național
"Betivii" adancurilor^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Vladimir Ioan, Jurnalul Național
Submarinele uitate^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Vladimir Ioan, Jurnalul Național
Catastrofe care au indoliat marile^{[nefuncțională]}, 30 august 2004, Vasile Surcel, Jurnalul Național

Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie.
Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol, vă rugăm să o corectați.

[1] Ion Ionescu, Marian Moșneagu și al., Muzeul Marinei Române, ed. Modelism, 1999, ISBN 973-98883-6-4, 115 pp. și Situl oficial al marinarilor din România

[2] Abuziv deoarece Sfântul Andrei a trăit în sec. I, în timp ce metropoliile Moldovei și Țării Românești apar în sec. XIV iar B.O.R. ca patriarhie autocefală în sec. XIX.

[1]

[2]