Listă de nave comerciale românești

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este o listă de nave comerciale românești:

Până la Revoluție, flota maritimă comercială română număra peste 300 de nave, la care se adăugau cele din flota de pescuit oceanic și cea fluvială. În iulie 2016, flota mai avea doar câteva nave. Cargoul Albatros, feriboturile Eforie și Mangalia, precum și RO-RO-urile Sammarina A și M sunt singurele nave de transport maritim aflate sub pavilion românesc.[1]

  • Nava „Argeș”
  • Nava „Argeș” (2)
  • Nava „Biruința”
  • Nava „Blaj”
  • Nava „Histria Topaz”
  • Nava „Independența”
  • Nava „Libertatea”
  • Nava „Unirea”
  • Nava „Voineasa”
  • Cargoul „București” [2]
  • Cargoul „Turnu Severin”, scufundat la 11 ianuarie 1977 [3]
  • „Samarina M” (fostă „Pașcani”) și „Samarina A” (fostă „Păltiniș”), feriboturile „Eforie” și „Mangalia”[4]
  • „Carmen Sylva” și „Ileana”[5]
  • Cargoul „Făgăraș”[6]
  • Cargoul „Sibiu”, mineralierele „Bârlad” și „Bu­huși”, „Nicorești”, „Teiuș”, „Prahova”, „Târgu-Lăpuș”, „Florești”, „Zalău”, „Târgu Ocna”, „Baia de Criș”, „Cotnari”, „Valea Albă”, „Bihor”, „Bistreț”, „Balș”, „Călan”, „Co­mă­nești”, „Fundulea”, „Oituz”.
  • Cargoul „Săbăreni”, confiscată în 1997 în portul spaniol Ceuta [1]
  • „Anina”, „Moldovița”, „Ale­xandria”, „Arad”, „Baziaș 2”, „Bacău”, „Baia de Aramă”, „Baziaș 4”, „Baia Nouă”, „Borcea”, „Bobâlna”, „Oltul”, „Bujoreni”, „Blaj”, „Beiuș”, „Curtea de Argeș”, „Deva”, „Firiza”, „Făurei”, „Frunzănești”, „Fălciu”, „Giurgeni”, „Ilfov”, „Humulești”, „Hunedoara”, „Horezu”, „Hațeg”, „Mărășești”, „Libertatea”, „Lotru”, „Moinești”, „Mehedinți”, „Mediaș”, „Nazarcea”, „Panciu”, „Periș”, „Săveni”, „Sucevița”, „Săcele”, „Soloca”, „Simeria”, „Seimeni”, „Topoloveni”, „Tazlău”, „Tohani”, „Slobozia”, „Tismana”, „Târgu Mureș”, „Toplița”, „Târgu Bujor”, „Tomis”, „Zimnicea” - aparținând Navromului în august 2009[7]
  • Cargoul „Villa Franca”, redenumit în „Octombrie roșu”, cumpărat de la comuniștii greci.[8]
  • Marița (navă), velier tip bric, prima navă sub pavilion românesc, lansată în septembrie 1834.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Misterioasa dispariție a cargoului românesc „Săbăreni“ din portul spaniol Ceuta. Comandant: „M-au întrebat unde e nava. «Nu știu», le-am răspuns“, 9 iulie 2016, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 11 iulie 2016
  2. ^ O călătorie în jurul lumii cu „București“. Marinarii au participat la mitingul lui Fidel Castro, au băut bere din borcane și au plătit fetele cu țigări americane, 9 aprilie 2016, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 28 mai 2016
  3. ^ Enigmele cargoului „Turnu Severin“ scufundat în Dardanele. Fiul comandantului: „Cum nu l-am văzut niciodată mort, am sperat într-o minune“, 16 aprilie 2016, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 28 mai 2016
  4. ^ Constanța: Din flota României au mai rămas șase nave, 18 martie 2010, Adevărul, accesat la 20 mai 2013
  5. ^ Constanța: Ce-a mai rămas din flota României - nava Carmen Sylva a intrat în procedura de executare silită, 25 februarie 2011, Adevărul, accesat la 20 mai 2013
  6. ^ Cargoul Fagaras, sub pavilion nord-coreean, a esuat langa Ras El Maghreb, 13 aprilie 2005, Adevărul, accesat la 20 mai 2013
  7. ^ Cargoul "Sibiu" încheia al 155-lea voiaj, 17 august 2009, Cristina Diac, Jurnalul Național, accesat la 20 mai 2013
  8. ^ Odiseea cargoului "OCTOMBRIE ROSU" Arhivat în , la Wayback Machine., 30 octombrie 2008, Alexandru Mihalcea, România liberă, accesat la 13 februarie 2014
  9. ^ Marița, prima navă cu pavilion românesc. Povestea corabiei care a ajuns până la Constantinopol având culorile tricolorului dispuse orizontal, 15 august 2014, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 5 noiembrie 2014

Legături interne[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Listă_de_nave_comerciale_românești&oldid=15707852