Marin Brînaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Marin Brînaru
Date personale
NăscutRomânia 13 martie 1929, localitatea Mazili, comuna Sutești, județul Vâlcea
DecedatRomânia 9 noiembrie 2006, Drăgășani, județul Vâlcea
Ocupațiefolclorist, dirijor, profesor
Activitate
Gen muzicalfolclor, muzică populară

Marin I. Brînaru (n. 13 martie 1929, localitatea Mazili, comuna Sutești, județul Vâlcea - d. 2006, Drăgășani, județul Vâlcea) a fost un culegător de folclor, dirijor și profesor român, membru al „Asociației folcloriștilor vâlceni”.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la data de 13 martie 1929 în localitatea Mazili, comuna Sutești, județul Vâlcea.

Urmează școala primară în localitatea natală, iar între 1939-1947 studiază la liceul și seminarul teologic din Râmnicu Vâlcea.

Studiază la Conservatorul din București (1947-1948) și din Cluj (1948-1952) cu Ion D. Chirescu și Iuliu Mureșianu (teorie-solfegiu), Tudor Jarda (armonie), Sigismund Toduță (contrapunct), Antonin Ciolan și Lucian Surlașiu (dirijat), Constantin Bugeanu (istoria muzicii).

Între 1952-1954 este profesor și director la școala generală din Pleșoiu, județul Dolj, iar între 1954-1956 profesor de muzică psaltică și liniară la școala de cântăreți bisericești și seminarul teologic din Mofleni-Craiova.

Din 1956 predă la liceul industrial din Drăgășani, județul Vâlcea. Tot atunci devine și dirijor al corului casei de cultură din localitate.

Din 1969 devine membru în consiliul de conducere al Asociației folcloriștilor vâlceni, iar din 1972 membru în consiliul de conducere al Societății profesorilor de muzică din Republica Socialistă România.

Decesul[modificare | modificare sursă]

Moare la data de 9 noiembrie 2006 la Drăgășani, județul Vâlcea, la vârsta de 77 de ani.

Distincții[modificare | modificare sursă]

A fost onorat și distins cu medalia „Profesor Emerit”, iar în anul 2005 a fost desenat „Cetățean de onoare” al municipiului Drăgășani.

Culegeri de folclor[modificare | modificare sursă]

  • Frumos curgi Argeș la vale (prefață de L. Paceag), CSCA, CCCP-Argeș, 1968, 220 pag.
  • Oltean mândru și voinic, CJPCA-Vâlcea, CCP, Râmnicu Vâlcea, 1969, 128 pag.
  • Sînt vîlceană de pe Olt (cuvânt înainte de Vasile Dinu), CJÎCPMAM-Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1972, 176 pag.
  • De mic mi-a plăcut să cînt (prefață de Vasile D. Nicolescu), CJÎCPMAM-Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1974, 206 pag.
  • Cîntece de pe Olt, CJÎCPMAM-Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
    vol. 1, cuvânt înainte de Gheorghe Deaconu, 1974, 209 pag.
    vol. 2, 1979, 414 pag.
  • Jos, pe valea Oltului (culegere de Ion Nijloveanu), CCES-Olt, CJÎCPMAM, Editura Muzicală, București, 1976, 198 pag.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Datcu, Iordan: Dicționarul etnologilor români, București, Editura Saeculum I.O., 2006
  • Datcu, Iordan: Dicționarul folcloriștilor II, Editura Litera, București, 1983, pp. 58-59

Legături externe[modificare | modificare sursă]