Maria Luisa Immaculata de Bourbon-Două Sicilii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte persoane numite Prințesa Maria Immaculata de Bourbon-Două Sicilii, vedeți Prințesa Maria Immaculata de Bourbon-Două Sicilii (dezambiguizare).
Prințesa Maria Luisa Immaculata de Bourbon-Două Sicilii

Prințesa Maria Luisa de Bourbon-Două Sicilii (italiană Maria Luisa Immacolata di Borbone, Principessa di Borbone delle Due Sicilie; 21 ianuarie 1855, Neapole, Două Sicilii[1]23 august 1874, Pau, Franța[2]) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii și a celei de-a doua soții, Maria Tereza de Austria.[1] A fost cunoscută pentru pietatea ei și caritatea față de săraci.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Maria Luisa s-a născut la Palatul Caserta. A fost botezată cu numele de Maria Luisa Immacolata; nașa ei a fost Prințesa Maria Luisa Carlota de Parma.[3] Tatăl ei a murit când ea avea numai patru ani și a fost crescută de mama ei.[4]

În 1860, când Maria Luisa aea cinci ani, fratele ei vitreg, regele Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii, a fost învins de Expediția celor O Mie condusă de generalul revoluționar Giuseppe Garibaldi. Împreună cu familia a plecat la Roma unde au stat o perioadă scurtă la Palatul Quirinal la invitația Papei Pius al IX-lea.[5] Mama ei a închiriat Palazzo Nipoti din Roma și acolo au locuit următorii șapte ani.[6]

Încă de când era un copil Maria Luisa a fost cunoscută pentru pietatea ei. În vara anului 1867, împreună cu familia erau în vacanță la Albano Laziale când a izbucnit holera. Mama ei a murit la 8 august, urmată de fratele ei mai mic, Gennaro, la 13 august.[7]

După decesul mamei, la vârsta de 12 ani, Maria Luisa și frații ei s-au mutat la Palazzo Farnese, reședința fratelui lor vitreg, regele Francisc al II-lea.[8] Ea a învăâat italiana, franceza și germana. A devenit o artistă competentă atât în ulei cât și în acuarelă.[9]

În octombrie 1867 Roma a fost atacată de forțele conduse de Giuseppe Garibaldi. Maria Luisa și sora ei Maria Pia s-au refugiat la palatul apostolic de la Vatican până la victoria din Bătălia de la Mentana.[10]

În 1870 Roma a fost atacată din nou de armatele regelui Italiei. Maria Luisa și sora ei Maria Pia au plecat în Bolzano apoi la Cannes în Franța.[11]

Căsătorie[modificare | modificare sursă]

La 25 noiembrie 1873 la Cannes, Maria Luisa s-a căsătorit cu Prințul Henry de Bourbon-Parma, Conte de Bardi, fiu al lui Carol al III-lea, Duce de Parma și a soției acestuia, Prințesa Louise Marie Thérèse a Franței.[12] Fratele mai mare al lui Henry, Robert, era căsătorit cu sora mai mare a Mariei Luisa, Maria Pia, din 1869.

După nuntă, Henry și Maria Luisa au plecat în Egipt pentru luna de miere.[13] Acolo ea s-a îmbolnăvit și a făcut febră.[14] Cuplul a decis să se întoarcă acasă și la 30 martie 1874 ei au debarcat la Marseilles. S-au decis ca Maria Luisa să meargă în orașul Cauterets unde erau băi cu sulf. Pe drum s-au oprit la Sanctuarul Fecioarei de la Lourdes, unde ea a fost cufundată în apă de două ori.[15] Medicii ei au vorbit de cazul ei fără speranță, iar la sfârșitul lunii iulie, s-a decis ca ea să fie mutată la Pau.[16] Ea a murit acolo la 23 august, de sărbătoarea Inimii Neprihănite a Mariei.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Spillmann, 9
  2. ^ Spillmann, 120.
  3. ^ Spillmann, 9.
  4. ^ Spillmann, 9-10.
  5. ^ Spillmann, 13.
  6. ^ Spillmann, 14.
  7. ^ Spillmann, 46.
  8. ^ Spillmann, 53.
  9. ^ Spillmann, 54.
  10. ^ Spillmann, 66.
  11. ^ Spillmann, 74 and 77.
  12. ^ Spillmann, 80.
  13. ^ Spillmann, 87.
  14. ^ Spillmann, 88.
  15. ^ Spillmann, 90.
  16. ^ Spillmann, 93.