Marțian Negrea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marțian Negrea
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Valea Viilor, Sibiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
București, România[4] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică clasică  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Bustul lui Marțian Negrea din satul natal, Valea Viilor

Marțian Negrea (n. 29 ianuarie 1893, în Vorumloc, astăzi Valea Viilor, județul Sibiu - d. 13 iulie 1973, București), a fost un compozitor român.

Biografie

Și-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt.[5]

La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic.

Întors în țară, Marțian Negrea a ocupat în cursul anilor mai multe posturi de profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teoria formelor muzicale și a instrumentelor, contrapunct, muzică de cameră[6], (1921-1941) și la Conservatorul din București (1941-1963).

Prima publicare a zece piese în caracter românesc extrase din Codex Caioni a fost făcută de compozitorul Marțian Negrea într-unul din studiile sale.[7]

Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile.

Compoziții

muzică de cameră

  • Cvartet de coarde, op. 17, 1949
  • Suita pentru clarinet și pian, op. 27, 1960
  • Martie și Ghețarul, piesă pentru flaut inspirată de un poem de Lucian Blaga,[8]
  • Piesa “Ghețarul de la Scărișoara” pentru clarinet și pian

pian solo[9]

  • 3 Miniaturi pentru pian, pentru copii: Melc, melc codobelc; Dans românesc; Văleanca [1920 - 1945] . - Durată: 4' ; București: Editura Didactică și Pedagogică , 1963
  • 3 Schițe românești pentru pian: Cîntec de leagăn; Nocturnă; Din muntii [1920 - 1945] . - Durată: 11' 45 ; Revista de Muzică și Poezie , 1936 . - nr. 7 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români , 1946
  • Canoane, preludii, corale, fugi, op. 2. - 1919
  • Rondo pentru pian, op. 4 - 1920 . - Durată: 8' ; Cluj: Editura autorului , 1922
  • Impresii de la țară, op. 6, suită pentru pian: Preludiu; A fost odată; Fusul; Jocul ielelor; Sara-n poartă; Alunelul - 1921 . - Durată: 14' 30 ; București: ESPLA , 1957; București: Editura Muzicală , 1966
  • Sonată pentru pian, op. 5, în Sol major - 1921 . - Durată: 12'
  • Sonatină pentru pian, op. 8, în la minor: Allegro moderato; Variațiuni la cîntecul "Foaie verde trei bujori"; Allegro - 1922 . - Durată: 15' 10 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români, 1924 ; București: Editura Muzicală , 1959

muzică simfonică

  • Simfonia primăverii, op. 23, 1956;
  • Concert pentru orchestră, op. 28, 1963
  • Suita simfonică Povești din Grui, op. 15

muzică vocal-simfonică

  • Recviem, op. 25, 1957

muzică de film

  • Prin Munții Apuseni, op. 20, 1952

operă

  • Marin Pescarul, op. 12, 1933 (cu libretul inspirat din nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu)

Scrieri

  • Tratat de instrumente (1925)
  • Tratat de forme muzicale (1932)
  • Un compozitor român din secolul alXVII-lea: Ioan Căianu (1629-1687), Craiova, Scrisul Românesc, [1941]
  • Tratat de contrapunct și fugă (1957)
  • Tratat de armonie (1958).

În anul 1996 la inițiativa familiei regretatului doctor Sorin Negrea, fiul compozitorului, a fost înființată Fundația culturală „Marțian Negrea”. Scopul primordial al fundației este promovarea valorilor muzicale românești, interpreți, compozitori, dirijori.[10] Președintele fundației este nepoata artistului, pianista și profesoara Miruna Negrea, iar vicepreședinte este soțul ei, flautistul Adrian Stoica.[11]

În anul 2003, la 30 de ani după moartea sa, în localitatea Valea Viilor, în prezența a numeroase oficialități din județul Sibiu, a fost dezvelit bustul lui Marțian Negrea.[12]

Distincții

În anul 1963 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.[13]

Filmografie

Baia Mare, film documentar, 1952, muzică originală

Prin Munții Apuseni, 1958, muzică originală

Marin Pescarul, operă, versiune tv, TVR, regia Marianti Banu, 1972 <refViorel Cosma, p. 62-63/ref>

Bibliografie

  • Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. VII, Editura Muzicală, București, 2004

Note

  1. ^ a b „Marțian Negrea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Martian Negrea, Musicalics 
  4. ^ Riemann Musiklexikon, 12. Auflage[*][[Riemann Musiklexikon, 12. Auflage |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Marțian Negrea
  6. ^ Centenar Bruchenthal
  7. ^ Codex Caioni redivivus
  8. ^ Clarinetul lui Aurelian Octav Popa
  9. ^ Lucrări românești pentru pian solo compuse în perioada 1900 - 1945
  10. ^ Fundația culturală „Marțian Negrea”
  11. ^ Festivalul-concurs „Marțian Negrea” la ediția a X-a
  12. ^ Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor (SB), 12 noiembrie 2003, Antonela Sofia Barbu, Amos News, accesat la 22 iunie 2013
  13. ^ Decretul 613/1963 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I compozitorului Marțian Negrea, legestart.ro, accesat 2010-08-16

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marțian_Negrea&oldid=12595758