Sari la conținut

Lărguța, Cantemir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lărguța
—  Sat  —
Lărguța se află în Cantemir
Lărguța
Lărguța
Lărguța (Cantemir)
Satul pe harta Republicii Moldova
Lărguța se află în Cantemir
Lărguța
Lărguța
Lărguța (Cantemir)
Satul pe harta raionului Cantemir
Coordonate: 46°18′9″N 28°19′10″E ({{PAGENAME}}) / 46.30250°N 28.31944°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionCantemir
GALColinele Tigheciului

Guvernare
 - PrimarViorel Dogaru (PSDE[1], 2023)

Suprafață
 - Total33,6 km²
Altitudine229 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total2.592 locuitori

Cod poștalMD-7328[3]
Prefix telefonic273

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Lărguța este un sat din raionul Cantemir, Republica Moldova.

Între Capaclia și Lărguța se întind Codrii Tigheci, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.[4]

Se crede și este foarte probabil că numele satului provine de la hidronimul Larga. De altfel, la început satul așa și se numea- Larga[5]. Deacea locuitorii satului sunt numiți LĂRGENI, LĂRGENCE. După anul 1836 satul apare în documente cu numele Lărguța, probabil pentru a-l deosebi de satul omonim situat la gura aceluiași râu,în apropiere de orașul Cahul.

Lărguța se află în sudul Republicii Moldova. Satul este așezat pe unul dintre cele mai înalte dealuri din Moldova și cel mai înalt din podișul de sud al republicii, cu cota de 301 m deasupra nivelului Mării Negre și are o suprafață de 3 km pătrați (360 ha pătrați)[6]

Bogății minerale

[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul Lărguței și a împrejurimilor sale au fost descoperite și exploatate zăcăminte de argilă și nisip, folosite în construcție. În perioada sovietică nisipul se extrăgea din cariera numită de localnici Nisipărie, iar argila se extrăgea pe Saca, din locul numit Ruptură. La picioarele celor două antene de telefonie mobilă, de mai multe decenii în urmă au fost descoperite zăcăminte de bentonită, care încă nu au fost niciodată exploatate.

În partea de nord-est al satului, sub poalele pădurii își pornește izvorul râul Larga, care traversează apoi valea cu același nume, traversând satele Cărpești, Lingura, Tartaul, Ciobalaccia, Flocoasa, Constantinăuca, intră în valea Prutului și se revarsă în Prut la nord de satul Chircani. Râul are o lungime de 37,6 km. De-a lungul râului, în perimetru satului a fost amenajat un lac, rezervoar pentru irigația culturilor. Tot în partea de nord-est al satului intramuros, își i-a izvorul pârâul Saca, care traversează satul spre sud-vest, formând la ieșire din sat un lac amenajat, traversează valea Seacă și se revarsă în Prut lângă satul Țiganca. În Lărguța au fost săpate, de-a lungul timpului, vreo 88 de fântâni cu apă potabilă, cel mai mare număr din tot bazinul râului Larga[7].

Structura etnică

[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[8]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
2753
12
99,03%
0,43%
Ruși 8 0,29%
Ucraineni 4 0,14%
Bulgari 3 0,11%
Total 2780

Evoluția populației satului Lărguța 1772-2017[9]

[modificare | modificare sursă]
anul nr. gospodării nr. locuitori contribuabili la buget
1772 69
1803 46
1857 821
1904 87 case 670
1940 2772 612
1942 2513 618
1944 2595 639
1979 2852
1989 3223
2004 2780
2014 827 case (32 nelocuite) 2592
2017 823 case (30 nelocuite) 2776

Administrație și politică

[modificare | modificare sursă]

Primari ai satului[10]

Perioada IDENTITATE ETICHETĂ. CALITATE
1871 Marin Zaharia și Tudor Hanganu
1873 Marin Roabeș
1905 Ilie Bahrin
1937-1938 Vasile Zaharia
1938 Ștefan Zmeu și Dima Zaharia
1940 Dumitru Tarnovschi
1941-1942 Dumitru Zmeu
1942-1943 Constantin V. Zaharia
1945-1991 Satul a fost administrat de mai mulți președinți ai sovietului sătesc.
1991-1995 Ion Marin, fost secretar al PCUS. Profesor de matematică
1995- 1999 Alexandru Zaharia Profesor de Română
1993-2003 Sava Baciu, fost secretar de Komsomol. Polițist
2003 Alexandru Zaharia revine.
2009 Dumitru Tarnovschi Alianța Moldova Noastră Inginer- mecanic.
2014 Alexandru Zaharia, reales.
2015 Dumitru Tarnovschi, reales. Platforma Populară Europeană din Moldova
2019 Viorel Dogaru Partidul Democrat din Moldova Pădurar
2023 Viorel Dogaru, reales. Partidul Democrat din Moldova

Componența Consiliului local Lărguța (11 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[11] este următoarea:

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Social Democrat European 8                
  Partidul Acțiune și Solidaritate 2                
  Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 1                
  1. ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Lărguța”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 
  4. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Înregistrări de istoria familiei și genealogie gratuite”. FamilySearch. Accesat în . 
  6. ^ [https: „actelocale.gov.md”] Verificați valoarea |url= (ajutor). Decizia Consiliului sătesc 05/03 din 6 septembrie 2019. Accesat în . 
  7. ^ Pădureanu Bahrin, Valentina (). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. File de istorie. Mărturii. Amintiri. Lexon-Prim. p. 13. 
  8. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
  9. ^ Pădureanu Bahrin, Valentina (). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. Lexon-Prim. p. 251. 
  10. ^ Pădureanu Bahrin, Valentina (). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. Lexon-Prim. p. 249. 
  11. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Lărguța”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Pădureanu Bahrin, Valentina. Lărguța: Codrenii Tigheciului : File de istorie. Mărturii. Amintiri. Chișinău: Lexon-Prim, 2021. 276 p. ISBN 978-9975-3502-9-7